Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si, mai mult decat atat, poate avea o semnificatie nefasta. Iar in discursurile politice si stiintifice, intalnim deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului) segmente ale societatii. Contrar acestor opinii, familia este mai putin depozitara si mai curand barometrul tuturor schimbarilor sociale.
Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate.
Daca debutul sec. XX marca inceputul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din functiile traditionale, cea de ingrijire a varstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este impartasita cu alte institutii sociale.
Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei in activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, in sensul unei regandiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central, altadata mai putin inregistrat, fapt ce conduce la randul sau la stabilirea de noi relatii intre parinti, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor in educatie si ingrijirea copiilor), iar pe de alta parte, la noi raporturi intre parinti si copii. Familia devine din ce in ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia distributia rolurilor familiei moldovenesti in functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt ...
1. Ilut P. Familia -cunoastere si asistenta.-Cluj-Napoca, 1995.
2. Mitrofan I. Cuplul conjugal-armonie si dizarmonie.-Bucuresti, 1998.
3. Rotariu T. Curs de metode si tehnici de cercetare sociologica.-Cluj-Napoca, 1996.
4. Smirnov I. Marghescu G. Stiluri de viata si familia// coordonatori C.Zamfir, I. Rebedeu. Stiluri de viata.-Bucuresti, 1994.
5. Tessier R., Ghebrea G. Cuplul si familia romaneasca: mentinerea precara a familiei traditionale//n "Sociologie Romaneasca".- Bucuresti, 1994, nr.5.
6. Voinea M. Familia si evolutia sa istorica.-Bucuresti, 1978.
7. Voinea M. Sociologia familiei. -Bucuresti, 1993.
8. Wilson J. Valorile familiale si rolul femeilor//"Sinteza. -Bucuresti, nr.99.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
