Notiuni introductive Invatarea nu se refera numai la invatamantul institutionalizat. In mare masura comportamentul se formeaza prin invatare, ca rezultat al experientelor exterioare; cea mai mare parte a cunostintelor noastre (si cu certitudine multe din cunostintele cu care ne mandrim) sunt invatate in afara scolii. Pentru ca Romania sa atinga o valoare cat mai mare a participarii adultilor la procese de Invatare pe tot parcursul vietii, este nevoie de politici publice educationale moderne, bazate pe evidente (evidence based policy). Modernizarea politicilor publice in domeniul Invatarii pe tot parcursul vietii inseamna trecerea de la improvizatie la profesionalism, de la reactie la anticipare, de la preluarea politicilor la invatarea politicilor. Frumusetea unlearning-ului este ca nu ai nevoie de metode complexe si de ani de studiu. Poti obtine rezultate imediate, in functie de implicarea ta. Din propria experienta si a celor cu care am lucrat, rezultatele apar de la cateva zile pana la 3-6 luni in functie de obiectivele si personalitatea fiecaruia. Dezvatarea - descrierea Subiectul dezvatarii, diferit de invatare, incepe sa apara atat in literatura de specialiaten pentru adulti, cat si in literatura de specialitate organizationala. In revizuirea cercetarilor si literaturii existente, multi au subliniat lipsa cercetarilor in domeniul dezvatarii. Easterby-Smith propune ca ,,..ar trebui sa se lucreze in continuare cu privire la modul in care hartile cognitive individuale si partajate se pot schimba", in timp ce Delahaye noteaza, ,,este interesant sa reflectam ca conceptul de dezvatare care recent a devenit un fenomen demn de luat in considerare in invatarea adultilor si organizationala. Importanta luarii in considerare atat organizationala, cat si individuala invatarea si dezvatarea sunt sustinute de faptul ca incep multe programe de schimbare organizationala concentrandu-se asupra individului si a constientizarii de sine pentru a permite dezvatarea. A fost a recunoscut faptul ca ,,schimbarea individuala pozitiva are un impact organizational pozitiv". Unii specialisti sugereaza, de asemenea, ca ,,... organizatiile invata in cele din urma prin intermediul membrilor lor individuali. Prin urmare, teoriile invatarii individuale sunt cruciale pentru intelegerea invatarii organizationale." Dezvatarea reprezinta un proces la fel de important, sau daca nu mai important decat invatarea. Stim cu totii sa invatam si sa acumulam informatii, insa atunci cand e nevoie sa le dam la o parte pentru alte idei sau metode noi, adesea ne gasim intr-un impas procedural, sau ,,asa facem noi lucrurile". Ceea ce, pe termen lung, formeaza modele de gandire care ne limiteaza si ne stagneaza cresterea in cariera, in viata privata si practic in orice aspect pe care ni-l dorim imbunatatit. Specialistii din domeniu numesc acest proces de reorganizare si formare a noilor cai sinaptice care se produc in creier neuroplasticitate. Cu alte cuvinte, neuroplasticitatea este capacitatea creierului uman de a se adapta mediului si experientelor prin invatarea, dezvatarea sau reinvatarea unor lucruri. Iar prin procesele de invatare sau dezvatare, creierul se remodeleaza constant si adopta noi cai si procese neuronale, transformandu-se. Manifestarea procesului de dezvatare Omul totusi are nevoie de intelegerea unor aspecte la fel de importante ca si gandurile sau mancarea pe care le consuma. Aspectele sunt legate de posibilitatea acestuia de evolutie prin a nu fi mecanic. Posibilitatea este egala, in acest caz, cu vointa. Aceasta fiind limitata pentru omul obisnuit. Mecanismul corpului tau, evident ca isi va cere drepturile, si, adesea poate face scandal, ca de ce il chinui. Atunci omul realizeaza ca de fapt el este sclavul obisnuintelor sale. Si nu poate controla sa se dezvete si sa invete un proces nou, decat in reala situatie de urgenta. Franarea retroactiva inseamna ca o invatare sterge efectele invatarii anterioare. Ea apare in trei situatii: 1. cand gradul de dificultate a meterialului creste; 2. cand materiile seamana prea mult; 3. cand nu s-a insusit temeinic prima invatare. Franarea proactiva face dificila memorarea si intelegerea celor ce urmeaza. Ea se explica prin fixitatea functionala, rigiditatea metodei. Pentru a evita franarea retroactiva, ordinea de invatare a lectiilor (materiilor) trebuie sa fie urmatoarea: 1) Incepe cu lectiile care, pentru tine, sunt mai grele si continua cu cele de dificultate descrescatoare. Nu incepe cu ceea ce e mai usor! 2) Intercaleaza alta disciplina intre doua materii asemanatoare; 3) Nu trece la tema urmatoare pina nu ai consolidat-o pe prima. Dezvatarea are la baza procesul interiorizarii si intelegerii principiului de om cu obisnuinte. Dupa ce acestea au fost intelese, omul poate porni pe o cale spre a invata ceva nou, sau a renunta cu usurinta la lucrurile exterioare si a privi mai mult la fericirea pe care el o poate avea cand se gandeste ca in el este totul, astfel oportunitatile de schimbare, altrusim, empatie, compasiune si dezvoltare, vor creste. Uitarea materialului cu sens: materialul doar audiat la lectie, neconsolidat acasa, se uita, imediat, dupa curs, in proportie de 50% , procentaj care dupa o saptamina ajunge la 75%, iar dupa 3 saptamini la 98%. In schimb, trebuie sa treaca 6 luni pentru ca tezele principale sa se uite in proportie de 40%, iar textele (citatele) in proportie de 78,5%. Dupa unele cercetari, dupa 15 luni omul uita cam 80% din ceea ce a invatat. Sa retinem, deci, ca imediat dupa invatare se produce cea mai masiva uitare. Odata ajunsi acasa, revedeti toate lectiile predate in ziua respectiva, chiar daca nu le aveti si a doua zi. O cercetare pe studenti a constatat ca, la cursuri, ei noteaza 50% din ideile esentiale si 60% din detalii. Invatati-i pe elevi cum sa ia notite la lectii. In examinare tineti seama de curbele uitarii.
Popescu- Neveanu, P.,1978, ,,Dictionar de psihologie", Ed. Albatros, Bucuresti Molodovan, I., 2013, ,,Educatia pentru implinirea vietii: perspective economice si sociale", Bucuresti www.edu.ro M., 2000, ,,Fundamentele psihologiei", Bucuresti, Ed. Pro Humanitate Mitrofan, N., 1988, ,,Aptitudinea pedagogica", Ed. Academiei, Bucuresti Piaget, J., 1965, ,,Psihologia inteligentei", Ed. Stiintifica, Bucuresti. Salavastru, D., 2004, ,,Psihologia educatiei", Ed. Polirom, Iasi Verza, E.,Verza, E. F., 2000, ,,Psihologia varstelor", Bucuresti, Ed. Pro Humanitate
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
