Criminalul patologic

In literatura de specialitate diversi autori au incercat sa contureze portretul personalitatii criminale si, in functie de o serie de criterii, sa realizeze clasificarea si gruparea lor. In acest sen au fost utilizate o multitudine de criterii, din care urmatoarele:

a) in functie de gradul de constientizare si control al comportamentului criminal:

- infractori normali

- infractori anormali

b) in functie de tendinta de repetare a actiunilor criminale:

- infractori recidivisti

- infractori nerecidivisti

c) in functie de gradul de pregatire inractionala:

- infractori ocazionali

- infractori de cariera

Lewis Yablonski (1990), folosind drept criteriu modul in care personalitatea infractorului influenteaza comportamentul lui criminal, diferentiaza 4 categorii de criminali:

1. Criminali socializati;

2. Criminali neurotici;

3. Criminali psihotici;

4. Criminali sociopati.

1 In literatura de specialitate diversi autori au incercat sa contureze portretul personalitatii criminale si, in functie de o serie de criterii, sa realizeze clasificarea si gruparea lor.. Ei devin criminali in urma impactului contextului social in cadrul caruia invata reguli si valori deviate. Acesti criminali apar mai mult drept violatori ai proprietatii decat criminali violenti.

2. Criminalii neurotici sunt cei care - in general - comin acte infractionale din cauza compulsiunilor neurotice. Spre deosebire de psihotic, neuroticul nu percepe lumea intr-un mod distorsionant. Mai mult, in mod tipic, neuroticii sunt constienti ca exista ceva rau in ceea ce priveste gandirea si comportamentul lor. Principalul simptom al nevrozei este anxietatea. In acord cu psihiatrii, anxietatea poate fi exprimata direct sau indirect, fie in forma unor manifestari precum: orbirea, surzenia, istovirea, frica inexplicabila de anumite obiecte sau situatii, fie in forma unor activitati compulsive, precum comiterea unor infractiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei, furtului din magazine. Criminalii neurotici sunt indivizii care devin criminali din cauza distorsiunilor personalitatii, precum si al perceptiilor asupra lumii din jur.

3. Criminalii psihotici sunt indivizii cu dezordini severe ale personalitatii, care au o perceptie complet distorsionata asupra societatii si lumii din jurul lor. Spre deosebire de criminalii socializati, psihotocii nu-si planifica crimele. Cu toate acestea, punctul lor de vedere distorsionat asupra realitatii si gandurile lor iluzorii si inselatoare pot sa-i determine sa comita crime. Fiind inclinati sa comita in special acte de violenta, inclusiv omorul, acesti criminali pot comite cele mai bizare si lipsite de sens acte sociale.

4. Criminalii sociopati sunt cei care sunt caracterizati printr-o personalitate egocentrica. Ei au o compasiune limitata fata de altii sau nu au deloc. Din cauza marilor tulburari de caracter, ei pot usor victimiza pe altii cu un minimum sentiment de anxietate sau de vinovatie.

Desi cei mai multi din cei care comit acte antisociale detin elementul sociopatic, nu poate fi sustinuta ideea conform careea toti criminalii sau infractorii sunt clar sociopati.

"Psihologie judiciara", Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Casa de Editura si Presa "Sansa" - SRL, Bucuresti, 1992.