Conform Dictionarului de psihologie, creativitatea este dispozitia spontana de a inventa si a crea, care exista in fiecare persoana, la toate varstele. Irwin Taylor a analizat peste 100 de definitii ale creativitatii. Problemele creativitatii au fost puse frontal in 1950 de catre J. P. Guildford in calitate de presedinte al Asociatiei Psihologilor Americani. Desi prezenta activ in conduite, creativitatea se exprima si se dezvolta in stransa dependenta de mediu socio-cultural. Conceptul de creativitate A crea inseamna a produce ceva nou in opozitie cu ceva vechi, uzual, banal. Noutatea poate fi evaluata gradual, dupa cota de originalitate. Cota de originalitate corespunde distantei dintre produsul nou si ceea ce preexista ca fapt cunoscut si uzual in domeniul respectiv. Cand spunem despre o persoana sau o activitate ca este creativa ne referim la faptul ca poate ,,produce" rezultate ce incorporeaza anumite note de originalitate. Termenul de creativitate, termen foarte general, a fost introdus de psihologia americana pentru a-1 inlocui pe cel mai restrictiv, de talent. Si creativitatea, si talentul au ca nota comuna originalitatea, dar talentul corespunde numai creativitatii de nivel superior, pe cand termenul de creativitate include si creativitatea de nivel mediu si chiar inferior. Fara a nega eficienta talentului, marele avantaj pe care-1 prezinta termenul de creativitate este ca recunoaste existenta in fiecare om a unui grad de creativitate ce poate fi dezvoltat si valorificat. Activitatea creativa Orice subiect dispune de un potential creativ si fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte ale acestui potential (creativ). Chiar si la nivelul inferior al comportamentului, comportamentul senzorio-motor, constatam aspecte creative. A percepe inseamna a explora selectiv obiectul perceput, implica o cunoastere preferentiala a unor insusiri relevante si semnificative ale lumii concrete. Orice proces de cunoastere implica un proces de adaptare a structurilor noastre cognitive la caracteristicile realitatii explorate. Complexitatea obiectului ne obliga sa ne restructuram felul de a percepe si sa ne imbogatim bagajul de reprezentari. Auzul se rafineaza numai ascultand muzica, vazul este ,,educat" de pictura (M. Ralea). Activitatea si valorificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul gandirii. La om, procesul generarii de noi cunostinte si utilizare a experientei in situatii noi este in buna masura un proces de re-gandire. Se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale datelor cognitive de care subiectul dispune, prin implicarea schemelor operationale ale gandirii. Domeniul in care gandirea este capabila de maxima performanta este rezolvarea de probleme. Pentru procesul creativ, mai importanta decat rezolvarea de probleme este punerea de noi probleme. J. P. Guildford a pledat pentru importanta gandirii divergente (cu mai multe solutii) in procesul de creatie, in timp ce altii (precum Einstein) au considerat ca nu gandirea joaca rolul principal in creatie, ci imaginatia, care prin capacitatea ei de a combina reprezentarile si de a valorifica asociatiile care apar in zona subconstientului si inconstientului amplifica potentialul creativ al personalitatii mai mult decat o poate face gandirea. Nu in ultimul rand, un rol important in procesul creativ il au afectivitatea, motivatia si vointa. Aceste procese psihice ofera sustinerea energetica, fiind factorii activatori ai creativitatii. Niveluri de creativitate A. L. Taylor propune sa se distinga cinci niveluri de creativitate Creativitatea expresiva se manifesta atunci cand are loc o libera si spontana exprimare a persoanei, fara preocupari de utilitate sau valoare, ca in cazul desenelor realizate de copiii mici. Creativitatea productiva, cand persoana si-a insusit priceperi si deprinderi care permit sa produca lucruri utile, dar in care specificul ei sa fie slab exprimat. Este cazul unei tesatoare de covoare si a oricarui muncitor calificat, ei punand in practica tehnici cunoscute, originalitatea fiind minima. Creativitatea inventiva face posibile inventiile, imbunatatirile aduse produselor, aparatelor, suficient de importante pentru a fi brevetate si difuzate in productie. Inventatorii sunt destul de numerosi. In Japonia, de pilda, se inregistreaza in fiecare an peste 100.000 de inventii. Creativitatea inovatoare duce la modificari ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalitati de exprimare, specifice talentelor. E caracteristica unei minoritati, unei elite. In fine, creativitatea emergenta se manifesta la omul de geniu care revolutioneaza un domeniu stiintific, ori la creatia artistica, deschizand noi cai de abordare, asa cum a realizat A. Einstein in fizica sau L. van Beethoven in muzica.
1. Dictionar de psihologie, Ed. Babel, Bucuresti 1997. 2. Andrei Cosmovici, Luminita Iacob, Psihologie scolara, Ed. Polirom, Iasi 1999. 3. Andrei Cosminovici, Psihologie - Compendiu pentru bacalaureat si admitere in facultate, Ed. Polirom, Iasi 1998.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
