Conformism si Nonconformism

Extras din referat Cum descarc?

Influenta sociala este studiul efectelor pe care indivizii le au unii asupra altora in ceea ce priveste atitudinile si comportamentele. Exista patru tipuri de influenta sociala: normalizarea, conformismul, influenta minoritara si obedienta.
Procesul prin care grupul exercita presiuni asupra membrilor pentru a respecta normele de grup constituie procesul de conformism. Conformismul corespunde unei situatii in care interactiunea unui individ cu un grup da nastere unor presiuni ce se exercita asupra individului spre a judeca sau actiona in concordanta cu grupul. Acest proces constituie adesea produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu grupul, caci a nu fi "in rand" cu grupul poate implica pierderea statusului sau identificarea ca anormal. Faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are serioase consecinte pentru receptionarea recompenselor sau pedepselor. De aceea, exista motive pentru care oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar si atunci cand lumea fizica prezinta alternative clare si lipsite de ambiguitate.
Experimentul lui Asch asupra conformismului este cel mai cunoscut din psihologia sociala. Asch s-a dovedit extrem de sensibil la sugestiile lui Sherif. El a lucrat tot cu judecati perceptive si a folosit subiecti complici, cum facuse si predecesorul sau. Stimulul se prezinta sub forma a trei linii verticale, din care una este egala ca lungime cu o linie etalon. Subiectul este introdus intr-un grup de complici si i se cere ca, atunci cand ii vine randul, sa aprecieze care dintre cele trei linii corespunde ca marime segmentului etalon. In total au fost 18 incercari, iar complicii furnizeaza aprecieri eronate incepand cu cea de-a sasea. Desi sarcina este cat se poate de simpla si de clara (in grupul de control se observa 0,68% raspunsuri gresite), grupul izbuteste sa deformeze judecatile indivizilor- 32% dintre raspunsuri se dovedesc eronate. In medie, cei din grupul de control ( in care indivizii emiteau judecati fara a fi supusi influentei grupului ) au comis 0,08 greseli fata de 3,84 greseli ale celor din grupul experimental. (Asch, 1951)
Una dintre primele preocupari ale lui Asch( 1951) a fost aceea de a verifica efectul marimii grupului asupra cuantumului influentei. Astfel, el a variat dimensiunea grupului, facand ca subiectul naiv sa se confrunte cu 1,2,3,4,8 sau 15 complici. Rezultatele lui, ca si rezultatele cele mai multe din studiile ulterioare, arata ca raspunsurile eronate ale subiectilor se inmultesc de la 1 la 4 membri ai grupului ce exercita influenta, pentru ca apoi sa ramana constante. In paradigma Asch, o majoritate de 4 exercita aproximativ aceeasi influenta ca si una de 15.
Unanimitatea grupului reprezinta o conditie esentiala a succesului demersului. Asch insusi a determinat o scadere absolut semnificativa a cuantumului influentei ( de la 33 la 5,5%) prin introducerea unui complice instruit sa dea de fiecare data raspunsul corect. "Suportul social", cum s-a numit complicele care "sparge" consensul majoritar, se dovedeste eficient chiar si atunci cand raspunsurile sale, desi diferite, sunt la fel de eronate ca si cele ale grupului. Asch a pus efectul pe seama disparitiei fricii de costurile sociale ale deviantei. 
Moscovici (1979) a construit o explicatie alternativa pentru reducerea impactului in situatii de suport social. Conform autorului francez, adept al conceptiei potrivit careia la baza oricarei dinamici de influenta se afla un conflict, un grup ai carui membri nu sustin unanim aceeasi opinie reprezinta o sursa de influenta lipsita de consistenta. Ca atare, un astfel de grup este incapabil sa determine un conflict in forul interior al tintei. 
Experimentele lui Solomon Asch au aratat ca " sub influenta unei majoritati numerice, s-ar putea sa ajungem sa numim negru ceea ce este alb" ( E. Drosda- Senkowska, 1999) .Dar de ce se conformeaza subiectii la norma de grup? Pentru ca sunt supusi unei influente duble : informationala si normativa. Pe de-o parte, subiectii - mai ales cand nu sunt siguri de propriile lor cunostinte -utilizeaza comportamentul celorlalti ca pe o sursa de informare corecta ( conformarea informationala) si, pe de alta parte, ei accepta norma grupului pentru ca doresc sa fie acceptati de grup pentru a nu fi criticati sau izolati ( conformarea normativa). Cele doua tipuri de conformare pot actiona adesea concomitent.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conformism si Nonconformism.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!