Conflict si cooperare

Extras din referat Cum descarc?

Putem defini grupul ca fiind un ansamblu de persoane care au caracteristici, scopuri si interactiuni comune, participa la aceleasi stari si procese sociale si au constiinta apartenentei la grup.
Psihosociologia experimentala s-a concentrat asu       pra starilor si proceselor " obiective " din grupurile restranse,iar psihosociologia cognitiva asupra fenomenelor subiective de identificare.
Grupurile reprezinta realitatea primara si inevitabila pentru individ si societate. In afara grupurilor, individul uman nu poate ajunge fiinta umana propriu-zisa si nu poate trai decat temporar.   Procesul de socializare se desfasoara in grupuri si colectivitati (familie, vecinatate, gradinita, scoala etc.), iar entitatile biologice lipsite de acest proces nu numai ca nu devin fiinte sociale complexe, dar, asa cum dovedesc cazurile de copii crescuti in salbaticie, ei nu au nici caracteristicile fundamentale ale omului: mers biped, vorbire, gandire abstracta. Pe de alta parte, societatile, incepand de la cele moderne si post moderne, nu sunt ceva amorf si monopolitic, nu sunt suma si nici macar produsul interactiunii dintre grupuri ( de diverse marimi si profiluri).
Termenul de " grup " are, deopotriva in vorbirea curenta si uneori in stiintele socioumane, un inteles foarte larg, constituind ca sfera notionala genul proxim pentru o serie de formatiuni si categorii de persoane de diferite marimi, cu variate caracteristici si functii: formatiune de lucru, familie, cerc de prieteni, an de studenti, comunitati etnice, clase si straturi sociale, natiuni, popoare etc.
Putem vorbi de urmatoarele principale tipuri de grupuri:
a) Dupa ordinul de marime exista :
-" grupuri mici " pana la 30-40 cum ar fi familia, echipe sportive, formatii muzicale;
- " grupuri mijlocii " : un an de studiu, un cartier;
- " grupuri mari " : etnii, natiuni, clase sociale;
b) Dupa functia lor normativ- axiologica in raport cu indivul concret, grupurile sunt:
- " de apartenta " : cele din care individul face parte actualmente
- " de referinte " : cel care constituie reperele lui normative ( atitudinale, valorice, comportamentale) si spre care tinde sa devina membru;
c) Dupa statutul acordat legal ( oficial ):
- grupuri " formale " , unde exista orgamigrama, reguli de functionare scrise ( drepturi si obligatii);
- grupuri " informale " , unde legile sunt " nescrise ", dar nu mai putin importante;
d) Dupa gradul de integralitate si stabilitate temporara a intereselor:
- " grupuri naturale ", cu structuri, interese si scopuri comune de " bataie lunga " ( familia, un colectiv de munca);
- " grupuri ocazionale ", unde exista minime trasaturi si/sau scopuri comune, dar de foarte scurta durata: cei care asteapta un tren, publicul de la un spectacol de teatru;
e) Dupa statutul ontic:
- " grupuri reale ", in care membrii, chiar daca nu se cunosc nemijlocit, sunt in anumite relatii, au trasaturi comune, grupul exista ca atare:
- " grupuri nominale ", unde indivizii sunt " adunati " in grup doar pe o hartie, cu numele.
Cel mai relevant criteriu de clasificare a grupurilor este cel al naturii relatiilor dintre membrii grupului: " grupuri primare ", caracterizate prin relatii de tip " fata catre fata " , si " grupuri secundare " , unde indivizii nu se cunosc nemijlocit. Grupurile primare sunt grupuri mici, in care nu numai ca oamenii au relatii " fata catre fata " , se cunosc deci nemijlocit, dar aceste relatii sunt emotional- afective , de intimitate, caldura si solidaritate.
Decisiv in formarea personalitatii noastre este grupul familial, dar mai tarziu si alte grupuri devin vitale pentru siguranta si confortul nostru fizic si emotional ( prietenii, asociatiile). In grupurile primare scopurile si interesele sunt profund impartasite, subzistand o orientare axiologica comuna, ele constituind , in principiu, microuniversul de satisfactie si implinire afectiv- spirituala.
Grupurile indeplinesc insa functii si din perspectiva societatii in ansamblu, mai ales pe linia controlului social, a formarii si comportarii indivizilor in acord cu deziderabilul social. Aceasta se realizeaza nu doar direct prin institutii, organizatii si grupuri specializate in acest sens ( institutii judecatoresti, politie, armata), ci inclusiv prin grupurile primare. De exemplu, indirect, prin legile juridice si prin politicile sociale si familiale, statul actioneaza la nivelul familiei incurajand sau descurajand divorturile, fertilitatea, influentand masiv asupra starii de sanatate.
1.AGRESIVITATEA
Comportamentul agresiv a fost studiat indelung de multe persoane care au incercat sa gaseasca cauzele
chiar sa previna diferitele stari care cauzeaza aceste stari de agresivitate.
Aceasta se poate defini ca un comportamnet verbal sau actional ofensiv, care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate sa evite acest tratament. Conform definitiei stricte de dictionary, agresivitatea este un comportament distructiv si violent orientat spre alte persoane, obiecte sau spre sine. Exista si o agresivitate calma, nonviolenta dar intotdeauna agresivitatea inseamna atac, ofensiva, ostilitate, punere in primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se gaseste si la animale dar acestea o fac datorita nevoii de hrana, nu ca omul care o face din tendinta competitive.
. Conform definitiei din dictionar, agresivitatea este un comportament destructivsi violent orientat spre persoane, obicte sau spre sine. Exista si o agresivitate calma, nonviolenta dar intotdeauna agresivitatea semnifica atac, ofensiva, ostilitate, punere in primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se gaseste si la animale dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hrana, nu ca omul care o face din tendinta competitiva.
Agresivitatii i-a fost acordata o origine ereditara sau instinctiva, dar aceasta teza a fost contrazisa, observandu-se atat la animale cat si la om ca agresivitatea este un rezultat al invatarii, al modelarii comportamentului in functie de mediul de dezvoltare. Dar, unii cercetatori au descoperit o asa zisa gena a agresivitatii, care se transmite de la tata. Sa fie oare acesta motivul pentru care suntem agresivi, dar acele persoane care sunt pasnice, nu au aceasta gena a agresivitatii? Mediul de dezvoltare isi pune si acesta o amprenta serioasa asupra comporatmentului, de exemplu un copil creste intr-o familie in care mama si tatal sunt ambii alcoolici, se cearta si se bat. Probabilitatea ca acest copil sa aiba acelasi comportament cand va deveni adult este foarte mare. Acesta va avea un comportament agresiv fata de lumea ce-l inconjoara fiindca a fii violent si destructiv fata da el si fata de ceilalti este modul lui de a-si exprima frustarea ce a acumulat-o pe parcursul vietii.
Cand o persoana este doborata de o masina pentru ca nu a trecut strada pe la semafor nu se poate vorbi de agresivitate; dar daca masina urca pe trotuar pentru a lovi o persoana atunci aceasta este agresivitate. Daca ne pirdem calmul si lovim o pisica; acesta se numeste agresivitate; dar daca in aceeasi stare de spirit izbim


Fisiere in arhiva (1):

  • Conflict si cooperare.DOC

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!