Comunicare non-verbală

Comunicarea sta la baza organizarii sociale, facand posibile raporturi intre oameni.

A comunica inseamna nu doar a transmite informatii inspre o alta persoana, comunicarea este biletul nostru de calatorie, cu ajutorul ei ne prezentam celorlalti si ne facem cunoscuti, intalnim alte persoane intrand in lumea acestora.

Comunicarea, ca proces, are la baza urmatoarele componente:

- emitatorul

- canalul

- informatia

- receptorul.

La prima vedere procesul comunicarii se desfasoara prin emiterea informatiei de la emitator si transmiterea ei printr-un canal receptorului. Insa de fapt comunicarea nu se incheie cu simpla preluare si receptare a informatiei, pentru ca informatia circula si in sens invers (feed-back).

Astfel comunicarea este un proces intentional deoarece emitatorul urmareste, prin transmiterea informatiei la receptor printr-un canal, sa produca anumite efecte asupra receptorului. Procesul comunicarii este influentat de codajul si decodajul mesajului transmis, erorile de codare sau decodare care pot apare si interventia factorilor perturbatori – toate acestea pot afecta reusita comunicarii.

Comunicarea este un ansamblu de procese complexe prin care una sau mai multe persoane intra in legatura cu alte persoane in vederea atingerii anumitor obiective si scopuri.

Reprezentantii Scolii de la Palo Alto, referindu-se la comunicare spun ca:

- Comunicarea este inevitabila.

- Comunicarea se dezvolta în planul continutului si cel al relatiei.

- Comunicarea este un proces continuu si nu poate fi abordat în termeni de cauza-efect sau stimul–reactie.

- Comunicarea are la baza vehicularea unei informatii de tip digital si analogic.

- Comunicarea este un proces ireversibil.

- Comunicarea presupune raporturi de putere între participanti.

- Comunicarea implica necesitatea acomodarii si ajustarii comportamentelor. (Evelina Graur, 2001)

Unitatea de baza a comunicarii este mesajul, calea de transport a mesajului de la emitator la receptor este canalul; originalitatea mesajului este data de informatie; efectele comunicarii sunt de natura afectiva, comportamentala sau cognitive, iar finalitatea comunicarii se produce atunci cand mesajul codificat de emitator este decodificat si acceptat de receptor.

Mesajul se poate transmite in mai multe feluri:

1. Mesajul este de tip verbal cand semnificatia este condificata in cuvinte => comunicare verbala;

2. Mesajul este de tip non-verbal cand semnificatia este codificata prin altceva decat cuvinte => comunicare non-verbala.

Comunicarea umana se poate desfasura pe cinci niveluri relativ distincte:

1. Comunicarea intrapersonala este comunicarea în si catre sine.

2. Comunicarea interpersonala este comunicarea între oameni.

3. Comunicarea de grup se deruleaza în colectivitati umane restrînse, de maximum 11 persoane - echipe, familii, cercuri de prieteni, colegii de redactii etc.

4. Comunicarea publica vizeaza schimbarea opiniilor si actiunilor publicului, influentarea sentimentelor acestora.

5. Comunicarea de masa se refera la producerea si difuzarea de mesaje scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale de catre un sistem mediatic institutionalizat catre un public variat si numeros. (Evelina Graur, 2001)

Comunicarea non-verbala exista din cele mai vechi timpuri, dar analiza ei din punct de vedere stiintific a inceput sa se faca abia in ultimii douazeci de ani. Majoritatea cercetatorilor au cazut de acord ca comunicarea verbala este preferata si folosita pentru comunicarea si transmiterea de informatii, in timp ce canalul non-verbal permite si foloseste la exprimarea atitudinii interpersonale sau/ si pentru a inlocui mesajele verbale.

Albert Mehrabian a constatat ca, din totalul mesajelor transmise de om, doar 75 sunt numai cuvinte, respectiv sunt mesaje verbale, 38% sunt vocale (tonalitatea vocii, inflexiunea s.a sunete guturale), si 55% sunt mesaje non-verbale.

Dupa profesorul Ray Birdwhistell o persoana obisnuita, de-a lungul unei zile, vorbeste efectiv timp de zece sau unsprezece minute, iar o propozitie obisnuita dureaza in jur de doua secunde si jumatate. El mai considera ca canalul verbal reprezinta sub 35%, pe cand canalul non-verbal reprezinta peste 65%.