1. Introducere p.1 2. Mobbing-ul (psihoteroarea la locul de munca) p.2 3. Burnout (epuizare profesionala) p.4 4. Workaholism-ul (dependenta de munca) p.6 5. Concluzii p.8 Bibliografie
Patologia muncii are ca premisa constientizarea existentei legaturilor cauzale dintre activitatea de munca si starea de sanatate sau de boala psihica a individului. Munca poate aparea in organizatie in dubla ipostaza: ca factor de sustinere si fortificare a sanatatii organizationale, dar si ca factor de alterare a ei. Patologia organizationala s-a nascut din nevoia solutionarii unor probleme de mare extensie si gravitate la nivelul intregii organizatii. Aceasta notiune poate fi de definita in doua sensuri. In sens larg patologia organizationala desemneaza disfunctiile organizationale care creeaza, accelereaza si accentueaza riscurile organizationale. Aici putem include fenomene cu ar fi: stresul organizational, burnoutt-ul, workaholism-ul si mobbingul. Aceste fenomene, in functie de extensia si intentia exprimaarii si manifestarii afecteaza grav climatul si randamentul organizational. In sens restrans, patologia organizationala desemneaza manifestari organizationale nevrotice. Burnout-ul, workaholismul si mobbing-ul provoaca efecte devastatoare in experinta profesionala si prin urmare in cadrul organizatiei. Spre exemplu s-a aratat ca burnout-ul afecteaza diverse planuri ale vietii si activitatii umane: fiziologice, psihice, psihosociale, sociale. Persoanele care experimenteza bunout-ul sunt descreise ca fiind obosite, surmenate, epuizate si cu capacitatea de munca grav afectata. In lucrarea de fata voi incerca sa dezvolt problematica comportamentelor nocive, care au inceput sa fie tot mai prezente in organizatii. Aceste comportamente au o serie de cauze si efecte negative care duc la impiedicarea unei bune organizari la nivelul grupului. Deasemenea astfel de comportamente au implicatii negative si asupra individului, asupra starii lui de sanatate fizica si mintala. 2. Mobbing-ul (psihoteroarea la locul de munca) Cel care a lansat si impus in mediile de munca si organizationale conceptul de mobbing fost Heinz Leymann, doctor in psihologia muncii, profesor la Universitatea din Stockholm. Pentru Leymann, termenul de mobbing are doua acceptiuni, una mai atenuata, alta ceva mai dura. Acceptiunea atenuata a mobbing-ului vizeaza persecutia la locul de munca, iar acceptiunea radicala defineste mobbing-ul ca o ,,psihoteroare la locul de munca". ,,Prin mobbing, noi intelegem o situatie comunicativa care ameninta sa-i produca individului grave daune fizice si psihice. Mobbing-ul este un proces distructiv; el este constituit din actiuni ostile care, luate izolat, pot parea anodine, dar prin repetitie constanta au efecte primejdioase" (Leymann, 1996, p. 26-27). Din acest citat se intelege faptul ca in sfera mobbing-ului intra doar situatiile ostile, agresive, care presupun confruntari, maltratari morale. Pentru a intelege mai bine esenta mobbing-ului, este necesara cunoasterea comportamentelor (actiunilor, practicilor) la care recurg agresorii in raport cu victimele lor. Leymann a descoperit, in cursul a 300 de interviuri, 45 asemenea comportamente, pe care le-a dispus in 5 categorii: actiuni vizand impiedicarea victimei de a se exprima; actiuni vizand izolarea victimei; actiuni ce presupun desconsiderarea victimei in fata colegilor; discreditarea victimei in munca sa; compromiterea sanatatii victimei. Cele 45 de comportamente ale agresorului in raport cu victima sa au o dubla semnificatie: pe de o parte, ele reusesc sa caracterizeze mai bine mobbing-ul in expresia sa vie, de manifestare curenta, pe de alta parte, ele ar putea fi chiar convertite intr-un instrument de masurare a mobbing-ului (comportamentele descrise de Leymann constituie, practic, o foarte buna operationalizare a conceptului de mobbing). Dinamica mobbing-ului Mobbing-ul are un caracter procesual, acesta nu se instaleaza si nici nu dispare dintr-o data. Mobbing-ul, potrivit lui Leymann parcurge patru faze: - Prima faza cuprinde divergente de opinie, conflictele, lupta pentru putere. Aceste fenomene sun normale intr-o organizatie, insa necontrolate degenereaza in mobbing. - In faza a doua mobing-ul se instaleaza treptat, fiind avorizat de numarul tot mai mare de agresiuni la care victima este supusa. - Faza a treia consta in incalcarea drepturilor victimei de catre conducerea organizatiei, care in cele mai multe cazuri nu intervine lasand conflictele sa degenereze. - Faza a patra se caracterizeaza prin excluderea din piata muncii, caracterizat prin: izolare sociala, transferuri succesive de la un post la altul, concedii medicale de lunga durata, concediere, punerea in invaliditate.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
