Bazele Teoretice si Aplicative ale Psihologiei

Extras din referat Cum descarc?

1. Momente cruciale in evolutia psihologiei.
- Introspectionismul.
- Introspectionismul - curent ce isi poarta numele de la metoda de investigatie considerata de baza si anume introspectia; acest curent a fost in special promovat de scoala de Psihologie de la Wurzburg, reprezentata de Oswald Kulpe, Narziss Ach, Karl Buhler, Karl Marbe etc.
- Scoala de la Wurzburg a luat fiinta ca raspuns la adresa experimentalismului promovat de scoala de la Leipzig; aceasta din urma respingea cu vehementa introspectia ca metoda stiintifica, militand pentru experiment ca metoda de baza in psihologie
- Orientarea introspectionista considera constiinta si capacitatea de reflectare a psihicului drept notiuni de baza, accentuand unitatea vietii psihice; astfel, experienta proprie si cercetarea ei cu ajutorul autoobservatiei (introspectiei) este sursa de baza a psihologiei descriptive
- Introspectia - autoobservatie sistematica, in cadrul proceselor de gandire provocate in mod intentionat de cercetator si descrierea exacta a trairilor rezultate in urma autoobservatiei
- Scoala de la Leipzig considera ca fiecare traire, gand are elemente intuitive; in schimb, scoala de la Wurzburg a considerat ca multe ganduri au un caracter neintuitiv
- Continuturile de constiinta neintuitive au fost numite ,,ganduri" (Buhler) sau ,,precugetari" (Ach)
- Gandirea este orientata spre scop: cursul gandirii provocat de o sarcina oarecare este orientat de forte inconstiente care vizeaza rezolvarea problemei respective; aceste forte au fost numite ,,tendinte determinante decisive" (Ach)
- Cu putin inainte sau chiar in cursul rezolvarii unei probleme, apare uneori o traire a intelegerii sale nemijlocite (reale sau propuse), traire cunoscuta sub numele de fenomenul ,,aha" (Buhler)
- Structuralismul sau gestaltismul.
- Gestaltismul - curent reprezentat de Max Werthheimer, Wolfgang Kohler, Kurt Koffka; denumirea lui vine de la cuvantul german ,,gestalt" (= forma, intreg, structura) si mai este cunoscut in literatura de specialitate drept structuralism
- Principala ipoteza a acestui curent este aceea ca intregul este mai mult decat suma partilor
- Spre deosebire de psihologia elementara a constiintei, gestaltismul aprecia ca individul insusi se percepe structuralist; in consecinta, metoda de investigare trebuie sa urmeze acest punct de vedere
- Orientarile structuraliste accepta caracterul dinamic al atitudinii umane si incearca sa tina seama de aceasta in metodele de investigatie utilizate
- Gestaltismul a fost intai promovat de scoala de la Graz, reprezentata de Alexius Moening, Christian von Ehrenfels; acestia au observat primii ca totalitatea compacta nu poate fi explicata doar prin suma partilor (ex: melodia este mai mult decat suma notelor care o compun)
- Scoala de la Frankfurt (mai apoi, de la Berlin), spre deosebire de scoala de la Graz, a privit gestaltul ca pe ceva originar: nu omul creeaza forma fundamentala a oricarui obiect, ci formele, structurile sunt ele insele unitatile de baza ale vietii psihice
- Psihologia gestaltista considera ca experienta si conduita contin patternuri de baza (gestalturi) ce nu pot fi reduse la componente elementare. Ansamblul conduitei este profund influentat de aceste blocuri de impresii care actioneaza mai ales in experienta perceptiva; invatarea suporta si ea influenta gestaltului
- Actul prin care gestaltul actioneaza a fost denumit ,,insight" si poate fi considerat ca o intuitie incarcata de intelegere si organizare mintala inalta a situatiilor
- Legile gestaltului:
Toate perceptiile tind sa se organizeze in entitati inteligibile; acest fapt nu e dependent de experienta.
- Principiul proximitatii - evenimentele percepute impreuna in timp si spatiu se grupeaza in gestalturi.
- Principiul similaritatii - exista tendinta organizarii in gestalturi similare a itemilor asemanatori.
- Principiul completarii - in toate situatiile este activa si permanenta tendinta de a intregi, prin gestalturi, figurile si imaginile, perceptiile ambigui sau ideile incomplete.
- Principiul pregnantei - semnificatia figurilor este dependenta de circumstantele perceptiei, fapt ce creeaza dificultati in perceperea figurilor ascunse
- A doua scoala de la Leipzig, reprezentata in special de Felix Krueger, promoveaza structuralismul genetic, curent derivat din structuralismul clasic care sustine ideea ca sentimentele sunt calitati gestaltiste; aceasta teorie a fost extrapolata de Krueger asupra calitatilor complexe ale unei structuri sufletesti si asupra primatului invatarii intregii trairi asupra partilor sale componente
A doua scoala de la Leipzig a incercat sa transfere rationamentele gestaltiste asupra individului, asupra inclinatiei acestuia spre structura si asupra structurilor sociale
- Functionalismul.
- Functionalismul - curent promovat de John Dewey, William James, Janus R Angell si caracterizat prin considerarea formulelor de conduita ca expresii ale adaptarii la mediul inconjurator
- Functionalismul a luat nastere ca o reactie impotriva structuralismului, care limiteaza obiectivele psihologiei la disectia starilor de constiinta
- Functionalismul are in vedere mai mult activitatea mintala insasi decat continutul si obiectivele ei si s-a concentrat asupra modului in care au loc actele perceptive, senzoriale, emotionale etc., pe dinamica acestora in opozitie cu descriptia statica a structuralismului
- Functionalismul este strans legat de darwinismul din stiintele biologice
- Extinderea conceptiilor functionaliste in domeniul educatiei a dus la acordarea unei atentii sporite asupra educatiei interesului si a motivatiilor, dar si a satisfacerii necesitatilor copilului si a resurselor sale naturale
- Behaviorismul.
- Behaviorismul - sau psihologia comportamentului, curent aparut ca o reactie impotriva introspectionismului si reprezentat de John B. Watson, Edward Lee Thorndike, B. F. Skinner; numele provine de la englezescul ,,behaviour" (= comportament)
- Behaviorismul promoveaza o psihologie bazata pe reactii, comportamente fara constiinta; constiinta este considerata superflua; viata psihica este redusa la reactii organice
- Cunoasterea stimulului ii permite psihologului sa cunoasca reactia sau chiar sa o prezica, iar cunoasterea reactiei ii permite sa identifice natura stimulului care a provocat-o; viata psihica este redusa la stimuli si raspunsuri (S - R)
- Behavioristii considera ca studiul reactiei este suficient pentru anticiparea comportamentului, ignorand insa fenomenele de divergenta (acelasi stimul poate provoca reactii diferite) sau cele de convergenta (diversi stimuli pot declansa aceeasi reactie)
Despre contributiile teoretice ale fondatorilor curentului, vezi Petroman, p. 180-184


Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele Teoretice si Aplicative ale Psihologiei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!