Aspecte de Ordin Metodologic in Studiul Agresivitatii la Volan

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
I n ciuda interesului larg manifestat de mass-media si opinia publica fata de comportamentul agresiv la volan (mai precis fata de consecintele acestuia), numarul de cercetari este destul de sarac. O trecere in revista a acestor cercetari sugereaza gruparea lor in doua categorii majore: investigarea detaliata a activitatii de conducere sau experimente de teren la scara redusa si care implica un numar redus de subiecti. Investigatiile detaliate apeleaza, de cele mai multe ori, la estimari oferite de conducatorii auto si nu comportamentele reale de pe sosea. Experimentele de pe teren sunt proiectate pentru a provoca manifestari agresive intr-un cadru artificial. Mai putem aminti aici si studiile de observatie sistematica ce abordeaza conduita agresiva pe sosele.
Orice cercetare a comportamentului agresiv la volan in conditiile specifice tarii noastre trebuie sa tina seama de cativa factori care, in mod cert au condus la cresterea nivelului agresivitatii. In primul rand, se constata o crestere exponentiala a numarului de autovehiule (autoturisme, in special) in conditiile in care structura stradala a oraselor sau modernizarea soselelor nationale nu s-a schimbat (modernizat). Autoturismele noi, puternice, performante, conduse mai ales de barbati tineri si dornici sa profite de atuurile masinii lor ofera conducatorului auto o forta crescanda si, prin identificarea cu ea deriva insasi puterea si vointa soferului care astfel se multiplica. Cu cat este mai mare aceasta autoexaltare necritica, cu atat mai mare va fi iritarea cand ea va fi reprimata. Studiile experimentale efectuate pe animale in laborator au demonstrat ca supraaglomerarea conduce la agresivitate si manifestari patologice de comportament. Aceasta ne obliga sa amintim si de problema spatiului personal sau teritoriu care devine un mecanism de aparare. Oricine invadeaza acest teritoriu este un agresor potential, iar timpul necesar agresorului de a traversa acest teritoriu ofera posibilitatea celui ce se apara sa evite atacul. Putem fi pregatiti pentru a reduce marimea spatiului disponibil, dar acest fapt creeaza tensiune si frustrare. De cele mai multe ori, daca spatiul personal este invadat ne manifestam mai degraba printr-un limbaj corporal defensiv decat prin agresiune fizica. Autovehiculul este o prelungire a acestui teritoriu. Daca o alta masina ameninta acest teritoriu, patrunzand in el, soferul va proceda, cel mai probabil, la o masura de aparare ce poate fi privita ca o incercare de restabilire a teritoriului. In anumite conditii, soferul care se apara doreste sa-si sublinieze dominatia. Asadar, cresterea nivelului de aglomerare a soselelor joaca un rol important in modul de comportare al soferilor si poate explica, in parte, de ce majoritatea soferilor percep o schimbare (evolutie) in rau a comportamentului la volan in ultimii ani.
Meyer Parry (1968) realizeaza o prima monografie dedicata problematicii agresivitatii in lucrarea sa "Agresivitatea la volan" si subliniaza ca stresul crescand al activitatii de conducere auto plaseaza eficienta psihologica a soferului pe un loc mult mai important decat eficienta mecanica a autovehicolului. Parry a constatat ca soferii cu scoruri inalte la testele de anxietate si agresivitate au un risc de accident mai crescut (R.Palms, 1997).
In ciuda consensului cu privire la cresterea nivelului agresivitatii la volan, nu exista dovezi statistice convingatoare. Asistam la o mare varietate in estimarea nivelului agresivitatii in conducerea auto, in primul rand datorita unor mari diferente in modul de definire al acestei probleme. Pentru o corecta abordare stiintifica a fenomenului agresivitatii trebuie sa identificam definitii operationale adecvate si metode de investigatie cat mai obiective.
Spre o definitie operationala a agresivitatii la volan
A. Hauber (1980) defineste agresivitatea pe sosea drept comportamentul manifestat sau intentionat exercitat intr-o maniera fizica sau psihologica asupra unei victime care resimte aceasta experienta ca agresiune. Definitia se centreaza pe scop, dar nu descrie si comportamentele specific agresive.
Mizell (1997) ofera o definitie mai specifica, dar si restrictiva considerand agresivitatea la volan ca un incident in care un conducator auto sau pieton furios, nervos vatameaza sau omoara in mod intentionat un alt participant la trafic. Se insista aici exclusiv pe agresiunea fizica, deci pe efecte si nu pe descriere (Campbell, 2000).


Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte de Ordin Metodologic in Studiul Agresivitatii la Volan.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!