Asistența Psihologică în Situații de Urgență

Introducere

Istoria civilizaţiei umane a cunoscut în dezvoltarea sa în timp, perioade care au fost caracterizate ca bune dacă acestea au condus la progres şi ocuparea unor trepte benefice superioare celor de la care au pornit si proaste, care au determinat nu un regres, ci stagnarea evoluţiei spre bine. Cel mai adesea stagnările în evoluţia societăţii umane s-au datorat hazardelor naturale apărute într-o regiune şi într-o perioadă anumită, soldate cu efecte distructive. Fiind vorba de fenomene aleatorii de o mai mare anvergură, imprevizibile şi nedeterminate în timp şi spaţiu, au fost considerate ca salturi calitative, trepte sau praguri, în evoluţia sistemelor din care făceau parte comunităţile umane. Aceste fenomene generează descărcări de energii imense şi determină dezordine, dezechilibru pe scara evoluţiei de care am vorbit, până la stabilirea unui nou echilibru.

Modul cum se comportă fiecare cetăţean sau fiecare colectivitate omenească, depinde în cea mai mare măsură de apărarea şi salvarea oamenilor. Din aceasta trebuie înţeles că în orice situaţie sau împrejurare s-ar afla cetăţenii, impuse de urmările unei calamităţi şi catastrofe, nu trebuie uitat niciodată că stăpânirea de sine, calmul, spiritul de solidaritate şi întrajutorare, ordinea şi disciplina, constituie cel mai solid fundament pe care se pot realiza toate măsurile de prevenire, protecţie şi salvare. Informarea cetăţenilor trebuie să se desfăşoare sistematic prin indicaţii şi îndrumări transmise permanent populaţiei aflate atât în zonele calamitate sau în afara acestora, prin comunicate, ordonanţe,ştiri, etc. difuzate prin toate mijloacele de propagandă existente pe plan naţional şi local.

Impactul maselor psihologice, deriva, dezorientarea, inconştienţa ce o caracterizează urmarea unui dezastru fac ca operaţiunile de căutare - salvare să fie imposibile, numărul de victime imens, refacerea, restabilirea cursului normal al vieţii sau a stării de normalitate îngreunându-se simţitor.

In fine, literatura de specialitate acreditează necesitatea existentei unei infrastructuri anticipate in domeniul centrelor de asistenta psihologica sau psihiatrica, daca dorim ca intervenţiile la scara larga in ceea ce priveşte recuperarea şi/sau menţinerea sănătăţii mentale a comunităţilor afectate

Aceasta infrastructura trebuie sa includă planificarea comprehensiva a resurselor si a răspunsurilor coordonate si coerente, o forţa de munca (personal) bine instruita, precum şi crearea şi întreţinerea la autorităţile administrative locale a mentalităţii orientate către recunoaşterea faptului că preocuparea permanentă pentru sănătatea mentală a comunităţii este o parte esenţială a stării de pregătire a acestora pentru situaţii majore de urgenţă.

Considerente generale

Asistenţa psihologică se poate realiza prin diferite tehnici, cum ar fi cele ale Consilierii psihologice, Psihoterapiei şi/sau Psihologiei clinice şi presupune o intervenţie psihologică realizată ştiinţific în scopul optimizării autocunoaşterii şi dezvoltării personale, în scopul modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburările psihice, psihosomatice, în tulburările somatice, în situaţii de risc şi / sau în scopul prevenţiei şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive şi de comportament.

În acordarea asistenţei psiho-sociale şi medicale in situaţii de urgenţă echipele de sprijin psihosocial şi cele de prim-ajutor medical conlucrează. Acest lucru devine posibil în mai toate cazurile, fie că echipele de sprijin se numesc echipe de sprijin psihosocial şi ele includ pe cele de prim ajutor medical, fie că sunt independente. În orice caz, întregul personal al echipei trebuie să aibă minime cunoştinţe atât pentru acordarea primului ajutor psihologic, cât şi pentru cel sanitar. Importanţa conlucrării amintite are o finalitate optimistă: cu totul altfel evoluează spre vindecare o leziune traumatică la o persoană cu o stare psihică bună, decât la cei şocaţi, cuprinşi de teamă şi panică sau lipsiţi de asistenţă specializată.

Lăsând la o parte distrugerile materiale masive si pierderile de vieţi omeneşti, impactul psihologic al unor evenimente terifiante asupra populaţiei (mai ales asupra martorilor direcţi) este profund – ceea ce se reflectă în creşterea semnificativă a frecvenţei unor tulburări mentale (fie ele si tranzitorii).

Se pare ca intervenţia serviciilor de sănătate mentală si de asistenta psihiatrica trebuie împărţită in doua faze distincte (Herman & Susser, 2003, pp: 3-4): intervenţia într-o fază acută şi cea într-o fază post-acută. Durata fiecăreia dintre cele două etape va fi dictată de intensitatea dezastrului, de gradul ameninţării in planul echilibrului psihic al victimelor, precum si de răspunsul comunităţii din care acestea fac parte.

Serviciile necesare in timpul fazei acute includ intervenţii in situaţii de criză, educaţie psihologică, suport social pentru a ajuta persoanele afectate să se adapteze la stresul psihic provocat de expunerea la dezastru. Aceste intervenţii trebuie acordate mai mult în şcoli, biserici şi alte medii care pot fi asociate cu situaţii de urgentă, şi mai puţin în mediul formal al institutelor sau serviciilor de sănătate mentală.

După faza acută, atenţia serviciilor de asistentă psihiatrică şi de sănătate mentală trebuie să se concentreze asupra tratamentului şi recuperării tulburărilor mentale diagnosticabile, asupra victimelor a căror simptome nu au fost încă rezolvate, precum şi asupra celor la care simptomele dezechilibrului întârziate s-au activat.

Nevoi

Nevoile oamenilor implicaţi într-o situaţie de urgenţă trebuie să prevaleze asupra altor interese paralele sau parţial conflictuale. Experienţa ne aduce in faţă faptul că accidentele majore şi dezastrele nu produc o cantitate mare de victime cu tulburări psihiatrice acute. Consensul profesional este că nu este nevoie să se deplaseze un număr mare de psihologi sau psihiatri la faţa locului unei Urgenţe în Masă.