Aptitudinile

Utilizam deseori expresii precum apt pentru sau inapt pentru. atunci cand ne referim la performantele pe care cineva le-a obtinut in efectuarea unei activitati. De aceea, majoritatea definitiilor date aptitudinilor considera performanta un criteriu principal in diagnosticarea acestora. Totusi, multi dintre noi stiu ca succesul intr-o activitate se afla intr-o relatie directa cu gradul de implicare, cu cantitatea de efort cheltuita, cu calitatea organizarii si indrumarii muncii etc.

Apare astfel una dintre problemele fundamentale in definirea aptitudinilor, si anume, relatia dintre aptitudini si capacitati. Capacitatea psihica se refera la performantele pe care cineva le obtine aici si acum, intr-o anumita activitate. Prin urmare, ea este legata de momentul prezent si este influentata de experienta persoanei in domeniul respectiv. De exemplu, cand un profesor examineaza un elev la ora de matamatica, el evalueaza capacitatea acestuia de a opera cu informatiile acumulate.

Sub aspect procesual, deprinderile care sunt actiuni automatizate comporta o simplificare, o reductie treptata a proceselor psihice implicate in componenta lor. In acelasi timp, structura aptitudinilor pe masura dezvoltarii lor devine din ce in ce mai complexa, intrucat ea implica un numar crescand de procese psihice, ingloband ca momente chiar si unele deprinderi.

Astfel, deprinderile de gimnastica, de desen, cele implicate in activitati practice etc., angajeaza in final cu precadere doar canalul chinestezic. Sub aspect functional, in timp ce deprinderile se limiteaza de obicei la o actiune sau la o operatie, la un algoritm, in componenta aptitudinilor se cuprinde, de obicei, o intreaga familie de actiuni variate, susceptibile de a fi inglobate in ansamblul unei activitati (tehnice, sportive, matematice, literare, muzicale, etc.). Sub aspect formativ spre deosebire de aptitudini caracterizate printr-o dezvoltare continua, ascendenta in cazul formarii deprinderilor se constata o scadere treptata, o epuizare a rezervelor potentiale, ca urmare a realizarii lor sub forma performantelor situate la limita superioara a posibilitatilor de dezvoltare. Deprinderile de calcul mintal sau cele motorii, dincolo de o anumita limita, nu se mai amelioreaza nici chiar in cazul suprainvatarii, in timp ce aptitudinile matematice sau verbale profita mereu de pe urma activitatii multiple in domeniul respectiv. Desigur, exista si alte relatii intre aptitudini si deprinderi.

Aptitudinile sunt premise ale formarii rapide a deprinderilor si totodata ale restructurarii lor in conditii diferite, pe de alta parte, deprinderile formate se pot integra in structura aptitudinilor, contribuind la amplificarea, imbogatirea repertoriului lor. In anumite imprejurari, deprinderile pot duce la stereotipizarea si schematizarea unilaterala a actiunilor, ceea ce este in defavoarea aptitudinii.

Spre deosebire de capacitati, aptitudinea se leaga, in esenta, de potentialitate, de ...

1. Ion Dafinoiu, Minel Marcu, Tiberiu Rudica; ,,Psihologie", manual pentru clasa a X-a, Institutul European, Iasi, 2000, pag. 94, 95, 96, 97, 98.

2. http://ro.wikibooks.org/wiki/Psihologia/Aptitudini_si_deprinderi

3. http://ro.wikibooks.org/wiki/Psihologia/Aptitudini_speciale

4. http://mecanicafina.licee.edu.ro/revista/aprilie.pdf