Afectivitatea

Extras din referat Cum descarc?

Pana acum am studiat motivatia bazandu-ne pe formele ei cele mai simple, fundamentale:
- trebuintele si tendintele. Am amintit ca din ele provin imediat dorintele (trebuintele constiente) si intentiile (tendintele constiente de scopul lor). Dar motivele imbraca forme mult mai complexe. De exemplu, interesele: mobilizari selective ale psihicului in vederea satisfacerii anumitor dorinte. Ele se manifesta indeosebi prin tendinta concentrarii atentiei asupra obiectelor sau persoanelor avand o relatie cu dorintele existente in acel moment: cand ma intereseaza o carte noua, imi sare in ochi orice librarie. Tot asa observam existenta atitudinilor: dispozitii subiective ale persoanei de a reactiona pozitiv sau negativ fata de o anume situatie, persoana ori fata de o simpla afirmatie. Atitudinea este un reflex imediat al motivului, de exemplu: vine in vizita o persoana in momentul in care nu aveam ce face, ma plictiseam si doream sa stau de vorba cu cineva. Prezenta ei va da nastere unei atitudini favorabile. Daca insa, dimpotriva, tocmai voiam sa plec la un spectacol cu ora fixa simt ca am luat, fara sa vreau, o atitudine pronuntat negativa.
Totusi, atitudinile nu sunt reactii pur conjuncturale, deoarece fata de unele persoane pot avea o atitudine mereu pozitiva, iar fata de altele una permanent negativa. in asemenea cazuri, atitudinile au la baza structuri motivationale mult mai complexe, denumite ,,stari afective".
1. Caracteristicile starilor afective
Starile afective sunt trairi care exprima gradul de concordanta sau neconcordanta dintre un obiect sau o situatie si tendintele noastre (termenul ,,obiect" e luat in sens filosofic - fiind ceea ce cunoastem, fiinta sau lucru). Pentru prescurtare, vom folosi si termenul de ,,afect" ca sinonim cu ,,stare afectiva" ; el e utilizat de unii intr-un sens foarte restrans. Afectele sunt in ndisolubila legatura cu trebuintele, tendintele, interesele si aspiratiile noastre. Ele oglindesc, in fiecare moment, situatiile prezente, rezultatele conduitei noastre in raport cu impulsurile si dorintele noastre. Totodata, intr-o masura mai mare sau mai mica, constituie imbolduri catre anume reactii, manifestari, actiuni. Unele din ele, cum sunt sentimentele, sunt chiar principalele motive de activitate sustinuta. De aceea, pana in anii patruzeci, motivatia era inclusa in capitolul consacrat afectivitatii. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, vom gasi afectele mentionate in cadrul studiilor despre motivatie. in ultimii ani, a aparut si tendinta de a le studia separat, asa cum am procedat si noi. Oricum, motivatia si starile afective sunt de fapt inseparabile in realitate.
a) Starile afective implica o apreciere, o atitudine pozitiva sau negativa. Daca un obiect este in concordanta cu trebuintele noastre rezulta o stare pozitiva, pe care o caracterizam ca placuta, fiind insotita de tendinte, miscari de apropiere. O camera incalzita iarna ne impresioneaza favorabil. Dimpotriva, cand o situatie e in contradictie cu ceea ce dorim, apare o impresie neplacuta, intovarasita de impulsuri spre evitare, indepartare: o hala in care zgomotul e infernal, iar atmosfera, sufocanta ne repugna. Afectele au tendinta de polaritate. Vasile Pavelcu vorbea de sensul ,,timic" (de la grecescul thime, insemnand valoare). Ele sunt fie pozitive, fie negative. Indiferenta apare in lipsa oricarei stari afective, fiind de fapt o stare cu totul tranzitorie.
b) Afectele sunt subiective in sensul dependentei lor de trebuintele noastre actuale. Un pahar cu apa rece, vara cand ne e cald si sete ne face placere. Aceeasi apa, iarna, pe un ger de -25?, cand ne e frig si tremuram, ne displace, nu stim cum s-o evitam, ea contrazicand cerintele organismului. inseamna ca starile afective se pot schimba usor in functie de situatie. Totusi, cand e vorba de structuri afective complexe, cum ar fi un sentiment, reactiile noastre se directioneaza foarte stabil si pentru multa vreme.
Daca afectele sunt subiective, nu rezulta lipsa lor de legatura cu realitatea obiectiva. Ele depind de caracteristicile obiectelor, ale situatiilor. O livada de meri infloriti va tinde sa ne impresioneze placut, dupa cum spanzurarea unui nevinovat, in Libia, va produce emotii negative. Dar starile afective reflecta nu numai conditiile exterioare, ci ele exprima mai mult, redau si raportul dintre realitate si motivatia noastra.
c) O alta caracteristica este totalitatea. Afectele exprima un raport cu toate tendintele prezente intr-un anumit moment si nu doar cu efectul unei stimulari partiala. De pilda, mustarul provoaca usturimi ale limbii, dar totusi impresia e agreabila, intrucat predomina nevoia de excitare a stomacului care primeste un aliment bogat in grasimi. Sau un copil face obraznicii, enervand multe persoane, dar mama sa, iubindu-1 cu pasiune, nu se supara, ci se amuza, ignorand vadit aspectele negative ale comportarii lui. Deci starile afective creeaza o sinteza specifica a tuturor impulsurilor activate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Afectivitatea.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!