Nimic nu ne priveste pe noi toti mai mult decat intrebarea originara a omului referitoare la de unde vine si incotro se indreapta, referitoare la sensul vietii. Fiecare om trebuie sa si-o puna, daca vrea ca viata lui sa fie intr-adevar una omeneasca.
Nu se poate gasi un raspuns la aceasta intrebare? De unde poate veni raspunsul? De unde pot fi luate unitati de masura pentru a examina raspunsurile propuse? Cum se poate decide daca un raspuns ne ajuta sa ne orientam corect viata proprie si pe cea a comunitatii? Altfel spus: De unde sa luam de exemplu criteriile pentru a obtine un punct de vedere etic responsabil in ceea ce priveste intrebarea aprig discutata a obtinerii de celule stem embrionale (= o cercetare care consuma embrioni).
Intrebarea cheie, de care depinde raspunsul, este in fond tema intregii discutii in jurul evolutiei: Oare are lumea in care traim si viata noastra in aceasta lume un sens? Numai ceea ce are un tel are un sens. Fara ratiune nu exista orientare, nu exista un plan, nu exista un ,,design".
Cardinalul Ratzinger a spus in cartea de interviuri Gott und die Welt (Freiburg/Br. 2000, pag. 119): ,,Imaginea crestina a lumii este aceea ca lumea a luat nastere printr-un proces foarte complicat de evolutie, dar ca in fond si la urma urmei ea provine totusi din - logos'. In acest sens ea contine in sine ratiune."
Viata isi are esenta in modul de organizare a materiei vii, fiind dependenta de materie si nu transcendenta ei. Viata este o proprietate a materiei, un fenomen care asculta de necesitatea inscrisa in chiar inima neinsufletitului.Intre materie si viata exista o trecere continua intre ele exista o zona de continuitate. Viata este ordonata de un principiu organizatoric: ea este ordinea general din ce in ce mai elevata in universal entropic (dezordonat, care tinde sa degradeze ordinea ). Viata exista datorita schimbului permanent de substabta, energie si informatii cu mediul.
Viul rezulta dintr-o inaintare necesara a materiei. Diferenta de baza dintre inert si viu este aceea ca viul este mai bogat in informatie decat material inerta, intreaga evolutie a viului aparand ca o evolutie, in primul rand a capacitatii sale de informare.
Evolutia vietii, a speciilor, s-a datorat acumularii de informatie, a selectarii ei. Selectia este baza evolutiei materiei vii, a speciilor de plante si animale.Informatia, in fond, inseamna perceperea unui camp energetic modulat in unde cu anumiti parametric. Informatia este o interferenta de vibratii sau de campuri energetice variabile.
Sistemele vii au campuri biologice sau biocampuri; fiecare organism are un biocamp cu proprii parametric, campurile energetic fiind caracteristice ale lumii viului, bazele informatiei biologice si primele care se intalnesc in confruntarea dintre doua sau mai multe organisme vii.
La inceputul anilor 70 a avut loc o discutie intre Konrad Lorenz, om de stiinta si laureat al premiului Nobel, si Viktor Frankl, supravietuitor al lagarelor de concentrare si intemeietor al logoterapiei, discutie despre care Frankl relateaza urmatoarele: ,,Daca atat de multi spun ca toata evolutia nu este decat o intamplare, ca este in exclusivitate un rezultat al unor evenimente intamplatoare fara nici o legatura logica, cum ar fi mutatiile, ca nu este vorba de nici o teleologie (orientare spre un tel), atunci totusi trebuie sa ne intrebam daca acest nivel al biologiei este obligatoriu singurul nivel la care avem voie sa vedem realitatea. Nu este oare posibil ca acest nivel al conceptiei biologice sa fie doar un nivel si ca mai exista si un altul - de exemplu - vertical' fata de acesta? Si n-ar fi oare posibil ca in acest al doilea nivel, in acest sistem de coordonate sa existe foarte bine o idee, o linie unificatoare intre acele puncte care in planul pur orizontal par a exista fara nici o legatura logica (adica intamplator)? Astfel privit (prin includerea acestui nivel vertical) s-ar putea afla teleologie (conexiune de sens si orientare spre uns scop) si in spatele mutatiilor."
Frankl a continuat in discursul sau astfel: ,,Eu nu ma astept acuma din partea lui Konrad Lorenz ca el sa se scufunde imediat in acest domeniu si sa spuna apoi: Da, desigur, exista aceasta orientare spre un scop, exista acest sens. Dar ma astept pe buna dreptate ca el sa nu mai afirme cu insistenta ca in mod obligatoriu exista doar punctul de vedere al nivelului pur orizontal. La vremea aceea i-am spus lui Konrad Lorenz: Sa stiti ca daca ati recunoaste pur si simplu ca in principiu este posibil ca - intr-un alt plan decat cel biologic - sa existe totusi o teleologie, o conexiune de sens, o orientare spre un scop, atunci ati meritat un al doilea premiu Nobel: premiul Nobel pentru intelepciune. Caci intelepciunea este stiinta plus constientizarea propriilor granite" (Viktor E. Frankl, Altes Ethos - Neues Tabu, 1974). (Am citat acest dialog dintr-o carticica, pe care o recomand cu cea mai mare caldura mai ales cititorilor tineri, si care trateaza intr-un mod exceptional cele mai multe probleme care au constituit tema si in aceste cateheze: Peter Blank, Alles Zufall? Naive Fragen zur Evolution, Augsburg, 2006, pag. 75).
Doua moduri de abordare - vazute desigur de facto de multe ori ca excluzandu-se unul pe altul si in lupta continua unul cu altul, ajungandu-se in SUA pana la procese cu un ecou mediatic urias. Pentru a vedea mai clar, ar fi poate de ajutor sa vorbim nu numai de doua puncte de vedere ci si de doua povesti care sunt povestite foarte des in concurenta si excluzandu-se una pe alta.
Secole de-a randul creatia a fost povestita ca o poveste despre creatie, asa cum este scrisa ea in Biblie. Oamenii intelegeau ca sunt o parte a unei povesti mari, care incepea cu Adam si Eva, dupa ce Creatorul pusese bazele prin munca sa de sase zile. Lumea a fost creata in urma cu aproximativ 6.000 de ani. Chiar si in zilele noastre poporul evreu tine sirul anilor "de la zidirea lumii". Conform calendarului evreiesc
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
