Tendinte actuale in educatie Una dintre principalele intrebari la care invatamantul traditional incearca sa ofere raspuns in acest moment este: daca si in ce mod aplicarea noilor TIC in educatie si instruire, ceea ce denumim astazi prin termenul eLearning, poate sa ofere o alternativa viabila pentru invatamantul traditional intr-un context educational caracterizat prin fluiditatea rolurilor, demers didactic centrat pe elev, resurse distribuite, structuri de colaborare virtuale si lectii asincron? Personalizare si individualizare Utilizarea noilor TIC faciliteaza tranzitia de la modelul traditional al instruirii in clasa la o mai mare personalizare a continutului si un mai mare control al celui care invata asupra procesului instruirii. Este de asemenea vizibil faptul ca utilizarea noilor TIC faciliteaza stabilirea de noi relatii intre institutii, profesori, comunitate, locul de munca, familie si persoana care invata. Balanta globala a educatiei s-a schimbat de la o abordare pedagogica inchisa, incredintata institutiilor, si strans controlata de profesor, cu studenti pasivi si implicare minima a parintilor si comunitatii, la una care este deschisa, transparenta, integrata in societate, care sustine initiativa elevului, facilitand colaborarea, cererea / intrebarea, interogarea, competentele - deprinderile personale si invatarea continua. Plasand elevul in centru acestei noi paradigme a instruirii, se intrevede o schimbare de accent in educatie de la continut (content-based learning) la contextul invatarii (context based learning). Trebuie sa recunoastem ca aceste tendinte au fost prezente in educatie si in special in mediile de instruire independent de utilizarea TIC, dar ele sunt consolidate prin posibilitatile oferite de TIC. In aceste conditii, cel putin doua directii de actiune majore se impun cu necesitate pentru saltul calitativ la o alternativa performanta: - Prima se refera la necesitatea unei constructii teoretice care sa ofere fundamentul pentru utilizarea noilor tehnologii in educatie si construirea unui mediu educational eficient; - A doua, se refera la rolul, atributiile si competentele profesorului in contextul specific al noului mediu tehnologic - prin prisma pozitiei particulare a acestuia, de pivot al unui sistem de invatamant deschis si/sau la distanta. Formare si dezvoltare profesionala Este evident ca fara o pregatire prealabila a cadrelor didactice pentru utilizarea eficienta a TIC in educatie, calitatea procesului de predare / invatare nu poate fi garantat. Si totusi, chiar daca aceasta idee este larg acceptata si promovata, reflectarea ei in practica este, cel putin deocamdata, destul de neclar conturata. Noile TIC schimba perspectiva asupra practicii educationale, implementarea eficienta a acestora devenind una dintre problemele stringente ale acestui inceput de secol. Strategiile TIC pentru scoli, universitati sau sistemele de instruire vocationala trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea profesionala a profesorilor si instructorilor si a achizitionarii de catre acestia de noi competente legate de dezvoltarea Societatii Cunoasterii. Simultan insa, este necesara implementarea unor strategii clare privind cresterea gradului de profesionalizare a furnizorilor de TIC pentru educatie, care trebuie sa dispuna de cunostintele necesare pentru a putea intelege si anticipa solicitarile venite din partea utilizatorilor noilor TIC si a le oferi produse si servicii de calitate. Diverse foruri care analizeaza problemele TIC si ale educatiei, subliniaza continuu aceasta idee: formarea si dezvoltarea profesionala a profesorilor este elementul esential pentru utilizarea cu succes a noilor TIC in educatie (de ex., Carnoy, Loop, 1989; L-Change report 2002; etc.). Mai mult decat atat, daca este necesar ca cetatenii sa fie educati pentru a trai intr-o societate informationala, pregatirea cadrelor didactice pentru o societate informatizata este tocmai factorul cheie al reusitei intregului demers de dezvoltare a resurselor umane. Acces si infrastructura Constatam in ultimii ani o reorientare generala a politicilor si strategiilor din domeniul educatiei asistate de TIC: de la orientarea stricta spre dezvoltarea infrastructurii la interesul major pentru conceptul "acces": - acces la noile tehnologii si la intrastructura tehnologica; - acces la invatare prin intermediul tehnologiei; - acces la educatie si invatare de-a lungul intregii vieti a individului (invatare continua); Toate aceste elemente sunt interdependente si conditioneaza dezvoltarea si functionarea eficienta a noii Societati a Cunoasterii: Accesul la tehnologie si infrastructura, la invatarea prin intermediul TIC constituie principalele incrediente care asigura alfabetizarea digitala si dezvoltarea acelor deprinderi 'sine qva non' necesare viitoriilor actori ai Societatii Cunoasterii. Pe de alta parte, SI-SC are nevoie de gandire critica, de actori capabili sa stapanesca schimbarea continua prin dezvoltarea de noi cunostinte si deprinderi intr-un sistem eficient de invatare continua. Politicile publice, recomanda raportul L-Change (2002), trebuie sa realizeze o schimbare de focalizare de la infrastructura la programe vizand competente si initiative; pe de alta parte, in sectorul privat investitiile trebuie sa se concentreze pe contextualizarea strategiilor lor de cercetare - dezvoltare si dezvoltarea de standarde de calitate. Noi tehnologii pentru educatie si instruire Entuziasmul initial al utilizatorilor noilor tehnologii educationale - profesori si elevi deopotriva - este adesea contrabalansat de un puternic sentiment de dezamagire chiar in timpul procesul de invatare sau dupa ce acesta a avut loc. De foarte multe ori, noile tehnologii ofera nimic mai mult decat o simpla digitizare a continutului, fara o substantiala valoare adaugata. Pentru a avea succes, invatarea asistata de noile tehnologii trebuie sa faciliteze crearea de noi modele ale invatarii, bazate pe ideea de comunitati de invatare, care sa implice mai mult decat achizitia de competenta: implicarea emotionala a elevului in procesul de invatare, transformand astfel experienta educationala intr-o experienta amintita cu placere si dorinta de a o repeta (L-Change, 2002). Inovatie si invatare Cu scopul de a ilustra rolul noilor TIC in procesul de invatare si impactul lor asupra actorilor procesului educational (profesor si elev) vom analiza cateva dintre caracteristicile acestului proces. Atunci cand procesul de predare - invatare este unul de tip traditional, majoritatea activitatilor enumare sunt dirijate de catre profesor. In cazul unui utilizarii instrumentelor TIC procesul didactic este orientat spre elev, acesta din urma devine responsabil de cele mai multe dintre activitatile care anterior erau dirijate in intregime de catre profesor
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
