Ce sete un copil?O implinire,o speranta,o bucurie,o regasire,o grija (sau toate la un loc) un efort de a ne prelungi viata sau poate un dar divin-o posibilitate de a crea vesnicia sufletului nostru. Cu certitudine,copilul este un moment de turnura nu doar in viata unui individ,ci si in cea a societatii.
Reforma invatamintului modern pune accentul pe caracterul prospectiv al educatiei si pe plasarea copilului in centrul tuturor schimbarilor,el devenind subiect al procesului educational. Numai astfel de elevi in viitor vor deveni cetateni care vor edintifica temelia unei societati cu adevarat democratice.
Restructurarea sistemului educational din R. Moldova presupune initierea si promovarea unei noi orientari de stringenta actualitate , concretizate in actiuni specifice virstei si nivelului de pregatire privind educarea spiritului de raspundere/ responsabilitate (invatamint prescolar, primar, gimnazial), formarea capacitatii de a decide singur ( invatamint gimnazial si liceal), de unde rezulta antrenarea la toate virstele a independentei in gindire si actiune care stimuleaza initiativa. Toate acestea luate in ansamblu vin sa contribuie la conturarea idealului educational si anume formarea omului decident intr-o societate a cunoasterii, informatizarii, libertatii si democratiei proprii statului de drept , a globalizarii normelor de convietuire , cooperare , solidaritate, securitate colectiva si individuala. V. Cojocaru ,,Calitatea in educatie. Managementul calitatii" , pag.148
Suntem cu totii responsabili pentru educatia tinerei generatii. Cu cit se complica viata sociala si provocarile lumii moderne formuleaza intrebari si cer raspunsuri la care nu ne-am fi gindit acum douazeci de ani,devine tot mai clar ca este nevoie de un parteneriat educational in favoarea si pentru asigurarea viitorului,pentru cresterea mai adecvata a copiilor. Acest parteneriat presupune o interactiune,colaborare,cooperare intre factorii educationali familiie-scoala-societate. Dupa cum ii vom creste si ii vom invata sa se adapteze schimbarilor permanente din lumea noastra de azi si in cea de miine, asa vom asigura si continuitatea culturii si civilizatii umane. Reorientarea in formarea unei astfel de personalitati se recomanda a fi realizata incepind cu educatia in familie , unde cum afirma Covey, ,,sotii si parintii joaca trei roluri :producator, manager, conducator"[ Covey,S.R. Etica liderului eficient sau Conducerea bazaa pe principii.-Bucuresti:Editura Allfa,2001. , p.133]. In ipostaza de ,,producator", acestia trebuie sa fie capabili , sa fie rabdatori, sa implice copiii pentru ca ,,sa aiba motivatia de a-si duce sarcinile la capat conform asteptarilor" [Ibidem, p.133]. In rolul de manageri , parintii tind ,,sa se concentreze asupra indeminarii si nu a eficientei, asupra a face lucrurile cum trebuie, in loc de a face lucrurile care trebuie" Ibidem,p.134, fapt ce necesita ,,un inalt grad de independenta si incredere in sine" [Ibidem,p.135], pe cind in rolul de producator poti produce schimbari ajutindu-i pe ceilalti sa se simta liberi sa-si exprime ingrijorarile si sa se implice in crearea de solutii noi,acceptabile" [Ibidem, p.135]
II Studii si cercetari in domeniul colaborarii scoala-familie
Pentru a evedentia rolul important pe care il joaca familia in dezvoltarea urmasilor si nevoia de a structura sprijinul acordat acesteia s-au realizat diferite studii la acest subiect. In continuare voi prezenta succint principalele cercetari efectuate in ultimii ani. Aceste studii confirma tot mai mult faptul ca perioada petrecuta in familie este determinanta pentru evolutia personalitatii copiilor si pentru integrarea lor scolara si sociala.
O directie predilecta a cercetarilor in domeniul familiei o constituie analiza rolului pe care il joaca mama, gradul ei de cultura, statutul social si dezvoltarea individuala, dragostea/atasamentul pentru copil. Este evidentiata valoarea relatiilor stabilite intre membrii familiei, intre frati si intre parinti ca o coordonata de influentare a copilului.
Alte cercetari studieaza elemente care influentiaza constructia personalitatii copilului si ele releva importanta familiei la diferite virste ale copilului. Studiile asupra coeficientului de inteligenta (QI) al mamei si al copilului in familie pun accentul pe rolul inteligentei materne in dezvoltarea copilului ( Heber, 1977, Remey si Campbell, 1980).
O alta directie de cercetare o constituie relatia dintre mediului familiar si rezultatele scolare ale copilului. Impactul familiei asupra dezvoltarii si achizitiilor scolare ale copilului au fost de asemenea cercetat de catre specialisti din strainatate si din spatiul romanesc. Studiile au demonstrat ca dezvoltarea copilului este influentata in proportie 70, 63 % de familie, iar adaptarea scolara este influentata de familie in proportie de 74, 47%. Studii numeroase semnaleaza actiunea reciproca intre gindire si limbaj si sprijinul pe care il poate exercita limbajul si alte sisteme simbolice asupra structurarii, gindirii si functionalitatii intelectuale.
Cercetarile internationale si nationale privitor la analiza stilurilor educative in familie atesta o multitudine de determinante ale acestui subiect.Acestea se refera la coordonatele exterioare si la variabilele interne ale vietii de familie. O serie de specialisti considera ca atmosfera familiala, climatul familiei, tehnicile de influenta ale familiei se pot identifica cu stilul educativ (R. Vincent,1972).E. Staciulescu (1997) considera acest concept ca o expresie utilizata in mod rational ,vizind natura si caracteristicile raporturilor familiare.
O directie relativ noua de cercetare o constituie constructia imaginii de sine in familie. Mediul social, limbajul si reprezentarea despre sine sunt elemente conexe in dezvoltarea copilului (R. Perron si R. Mises, 1984). Pedagogia practicata in scoala moderna, ii favorizeaza pe cei cu sanse si ii defavorizeaza ce ceilalti, care devin elevi slabi, ,,neinzestrati". La nivel sociologic aceasta se traduce cu trecerea de la o clasa normala la una speciala. La nivel psihologic, se formeaza si
1.Allport, G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, E.D.P., Bucuresti, 1981.
2.Baciu, S., Unele cai de asigurare a calitatii procesului educational/, articol in Alternativa XXI, Buletin de educatie civica, nr.1, 2005, pag. 6-9.
3.Bauman, Laurence, Riche, Robert, Adolescenta o problema, parintii un necaz, Ed. Antet, Oradea, 1995.
4.Baran - Pescaru, Adina, Parteneriat in educatie: familie - scoala - comunitate, Ed. Aramis Print, Bucuresti, 2004.
5.Bunescu, Gheorghe, Educatia Parintilor. Strategii in programe, E.D.P., Bucuresti, 1997.
6.Ca sa fie eficienti in relatiile cu propriii copii, Parintii trebuie sa invete, masa rotunda/Alternativa XXI, Buletin de educatie civica, nr.1, 2006, pag. 12-19
7.Chiru, M., Cu parintii la scoala, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003.
8.Chitoroga, L., Maximciuc, V., Cine si cum sprijina familia in stare de criza, Chisinau, UPS ,,Ion Creanga"/ Revista ,,Vocea parintilor ", nr. 4.
9.Cojocaru, V., Schimbarea in educatie si Schimbarea manageriala, Ed. Lumina, chisinau, 2004.
10.Cojocaru, Vasile, Calitatea in educatie. Managementul calitatii, Chisinau, 2007.
11.Conceptia educatiei in Republica Moldova/Ministerul Educatiei si Stiintei.-Chisinau: Lyceum,2000.
12.Cristea, S. Parteneriat profesori - elevi - parinti. Articol in ProDidactica, nr.2-3, 2006.
13.Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, Biciresti, 1998.
14.Cristea, Sorin, Parteneriatul profesori - elevi - parinti, Articol in ProDidactica, nr. 2 - 3 , 2006.
15.Cunoasterea elevului: consiliere si orientare. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din invatamintul pruniversitar, Ed. Stiinta, Chisinau, 2007.
16.Curriculum la dirigentie, cl. V-XII (coord. V. Pislaru).- Chisinau: Editura Lyceum, 2006.
17.Cuzentov, L. Educatie pentru democratie in cadrul familiei//Educatie pentru democratie.- Supliment al revistei de teorie si practica educationala ,,Didactica Pro".-Chisinau, 2004.
18.Cuznetov, L., Calarasi, C., Parteneriatul familie - scoala si socializarea copilului /,articol in Univers Pedagogic, nr. 1, 2005, pag. 13-16.
19.Cuznetov, L., Dimensiuni psihopedagogice si etice ale parteneriatului educational, Chisinau, 2003.
20.Cuznetov, L., Educatie pentru democratie in cadrul familiei/ Educatie pentru democratie - Supliment al revistei de teorie si practica educationala, Ed. Didactica Pro, Chisinau, 2004.
21.Cuznetov, L., Etica educatiei familiale, Chisinau, 2000.
22.Cuznetov, L., Harta retelei educative/, articol in Alternativa XXI, Buletin de educatie civica, nr.1, 2006, pag. 19.
23.Ghibu, O., Despre educatie, Bucuresti, 1995.
24.Ghica, V., Ghid de consiliere si orientare scolara (pentru orele de dirigentie ), Ed. Polirom, Bucuresti, 1998.
25.Ionescu, M., Managementul clasei, un pas mai departe. Invatarea bazata pe proiect, Ed. Humanitas, 2003.
26.Ionescu, M., Negreanu, E., Educatia in familie. Repere si practici actuale, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2006
27.Iucu, B. Romita, Managementul clasei de elevi. Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza educationala, Ed. Polirom, Iasi, 2006.
28.Iucu, B. Romita, Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamentele teoretico metodologice, Ed. Polirom, Iasi, 2000.
29.Melinte (Cristofor), D., Conditiile psihopedagogice de aplicare a aprobarii si dezaprobarii in educatia familiala/, articol in Univers Pedagogic, nr. 3, 2006, pag. 74-77.
30.Paun, Emil, Scoala - arbordare sociopedagogica, Ed. Polirom, Iasi, 1999.
31.Pislaru, Vlad, Principiul pozitiv al educatiei, Ed. CIVITAS, Chisinau, 2003.
32.Popeanga, Vasile, Clasa de elevi - subiect si obiect al actului educativ, Ed. Facla, Timisoara, 1973
33.Scifos, L., Curajul de a fi parinte/, articol in Revista de teorie si practica educationala Didactica Pro, nr.3-4, 2002, pag. 109-110.
34.Stamatin, O., Gherghita, A., Adunarea parintilor ca forma de colaborare a scolii cu familia/, articol in Univers Pedagogic, nr. 3, 2006, pag.12-16.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
