Capitolul 1. Definirea conceptelor: procese de invatamant, predare, invatare, verificare si evaluare 3 Capitolul 2. Scoala germana si caracteristicile ei 4 Capitolul 3. Sistemul de invatamant german 5 Capitolul 4. Evolutia invatamantului economic preuniversitar si universitar in Germania 9 Capitolul 5. Evaluarea in cadrul procesului de predare-invatare 11 Rezumat asupra sistemului de invatamant din Germania 15 Concluzii 17 Bibliografie 18
Capitolul 1. Definirea conceptelor: proces de invatamant, predare, invatare, verificare si evaluare Procesul de invatamant poate fi definit ca un act de comunicare a unor idei, mesaje, opinii, comportamente, actiuni etc. Comunicarea poate fi directa (exemplu: cursuri, lectii, seminarii, aplicatii practice) sau indirecta (realizata prin intermediul postarii de cursuri pe un anumit site sau grup de discutii). Predarea reprezinta ,,actiunea cadrului didactic de transmitere a cunostintelor la nivelul de comunicare unidirectional, dar aflat in concordanta cu anumite cerinte metodologice care conditioneaza invatarea, in general, invatarea scolara in mod special" (Cristea, 1998). Invatarea scolara este ,,latura procesului de invatamant intentionta, programata, organizata si constienta de asimilare si dobandire a cunostintelor teoretice si practice de catre elev (student) pe baza predarii si a studiului independent" (Bontas, 2001). Verificarea si evaluarea cunostintelor. ,,In didactica, evaluarea poate fi considerata o activitate a profesorului de prelucrare a cunostintelor elevilor, obtinute prin verificare, in scopul aprecierii si corectarii acestora". Evaluarea are trei componente aflate in interactiune: controlul, aprecierea si notarea. Controlul este operatiunea prin care un profesor sau calculator verifica volumul si calitatea cunostintelor teoretice si practice dobandite de elev. Aprecierea este componenta de estimare a nivelului cunostintelor insusite de elevi. Notarea este operatiunea de masurare a rezultatelor pregatirii elevului, in urma controlului si Capitolul 2. Scoala germana si caracteristicile ei Scoala de baza, numita Grundschule este corespondenta scolii primare din Romania. Ea are o durata de 4 ani in toate landurile si este obligatorie pentru toti copiii. La terminarea ei, profesorii hotarasc, in functie de rezultate - note sau calificative - ce tip de scoala pot urma elevii. Aceste tipuri de scoala sunt: -Hauptschule - ,,scoala principala"; -Realschule - ,,scoala reala"; -Gymnasium - ,,gimnaziul". Impaartirea de mai sus nu are caracter ultimativ, asa cum cred multi parinti. Elevi buni la invatatura se pot muta de la scoala reala la gimnaziu sau chiar de la scoala principala la gimnaziu. De asemenea, gimnazistii pot trece la scoala reala. Dupa absolvirea scolii principale sau a celei reale, exista posibilitati multiple de a urma alte scoli pentru a obtine maturitatea generala - Abitur. Aceste posibilitati variaza de la land la land. Exista landuri care au un tip de scoala numita Gesamtschule - ,,scoala generala". Aici sistemul nu desparte elevii dupa clasa a 4-a in 3 tipuri de scoala diferite, ci elevii urmeaza aceeasi scoala. Scolile generale ofera doar in anumite obiecte de invatamant diferite nivele de pregatire. Unui strain sistemul de invatamant german ii apare ca un nod constituit din mai multe fire. Descrierea sistemului de invatamant german este aproape imposibila, fiecare dintre cele 16 landuri avand sistemul sau propriu. Trecerea de la un tip de scoala la alta se face la varste diferite, in functie de legislatia landului respectiv. Scolarizarea are caracter obligatoriu de la varsta de 6 ani pana la 18 ani. In medie la 6 ani incep copiii scoala de baza care are o durata de 4 ani si o termina, daca nu raman repetenti, la 10 ani. Apoi, impreuna cu parintii, hotarasc ce forma de scoala vor urma: scoala de baza, cea reala, gimnaziul sau scoala generala, obtinand certificate de absolvire ale acestor forme de scoala. Pana cel putin la varsta de 15 sau 16 ani, copiii urmeaza scoala, deci pana la terminarea clasei a 9-a sau a 10-a. Dupa clasa a 9-a sau a 10-a elevii, se pot hotari pentru meserie sau pentru frecventarea in continuare a gimnaziului sau a scolii generale, pentru a obtine diploma de maturitate (Abitur). Aici frecventeaza treapta superioara. Elevii sunt obligati pana la 18 ani sa urmeze o calificare profesionala. Ei trebuie deci sa se decida, dupa terminarea clasei a 9-a sau a 10-a, ori pentru calificare profesionala, ori pentru frecventarea gimnaziului sau a scolii generale, pentru a obtine maturitatea. Daca s-au decis pentru invatarea unei meserii, trebuie sa frecventeze dupa clasa a 10-a, paralel cu scolarizarea in firma, si o scoala de meserii (asa-numita calificare in sistem dual). Sau pot urma, in vederea obtinerii unei calificari, cursurile unei scoli de specialitate.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
