Metode de Predare

Definitie si cadre de referinta necesare

Si în context didactic, diversele surse fac trimitere, mai întîi, tot la cuvintele grecesti meta (= dupa, spre) si odos (= cale, drum). Asadar metoda, adica drum spre ceva. Enciclopediile franceze, de pilda, precizeaza ca, în filosofie, metoda înseamna mersul rational al spiritului catre adevar, dar ca ea poate însemna si mod de a actiona în general (cf. Nouveau petit Larousse, 1968). Enciclopediile românesti o definesc, între altele, ca totalitate a procedeelor practice prin care se preda o stiinta (cf. Dictionar de neologisme, 1966). La rîndul lui, dictionarul românesc de pedagogie din 1979 o desemneaza si prin sintagma mod de lucru.

Raportînd-o strict la procesul de predare-învatare din cadrul scolii, noi am definit metoda ca: drum sau cale de urmat, în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamîntului, adica pentru informarea si formarea educatilor.

Metodele de predare sunt urmatoarele:

1. Modelarea didactica

Prin model se intelege un sistem relativ simplu, un “inlocuitor” al unui sistem obiectual sau procesual mai complex, care ingaduie o descriere si o prezentare esentializata a unui ansamblu existential, dificil de sesizat si cercetat in mod direct. Modelarea consta in procedeul de a cerceta si decripta obiectualitatea fenomenala indirect, cu ajutorul unor modele izomorfe.

In procesul de invatamant se folosesc mai multe modele:

a) Obiectuale (obiectele insele: un animal conservat, corpuri geometrice, instalatii sau piese selectionate) ce prezinta un grad inalt de fidelitate fata de obiectul real;

b) Iconice (mulaje, machete, scheme, grafice) care “seamana” structural si/sau functional cu obiectele de referinta;

c) Simbolice (formalisme matematice, formule chimice, scheme cinematice), bazate pe simboluri conventionale care, structural trimit la o anumita realitate.

Modelele pot comporta doua functii:

a. Ilustrativa - prezinta un anumit fragment din realitate;

b. Cognitiva - modelele induc direct informatii privitoare la structura si functionarea unui sistem existential.

2. Brainstorming-ul

Nu este practic o metoda didactica, ci o metoda de stimulare a creativitatii ce se poate insnua in discutii, dezbateri si - in general - atunci cand se urmareste formarea la elevi a unor calitati imaginative, creative si chiar a unor trasaturi de personalitate (spontaneitate si altruism).

Metoda asaltului de idei (brain= creier, storm=furtuna, asalt) are drept caracteristica separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior). De aceea este supranumita metoda evaluarii amanate sau filozofia marelui DA, intrucat, pe moment, este retinuta orice idee, se accepta totul, nu se respinge nimic. Scopul central il reprezinta enuntarea a cat mai multe puncte de vedere, caci nu calitatea conteaza, ci cantitatea. De aceea se admit, si ideile asa – zis bizare, nonstandard.

Ideile emise pot fi derivate pe mai multe cai:

-calea progresiv - liniara;

-calea catalitica;

-calea mixta.

Nimeni nu are voie sa critice, sa contrazica, sa ironizeze, sa amendeze ideile colegilor.

3. Algoritmizarea

Este o metoda ce se bazeaza pe folosirea algoritmilor in actul predarii.

Algoritmii reprezinta un grupaj de scheme procedural, o suita de operatii standard, prin parcurgerea carora se rezolva o serie mai larga de problem asemanatoare. In activitatea didactica se cere uneori (mai ales in fazele initiale de invatare), formarea unor prototipuri de gandire si de actiune, indentificarea unor scheme rigide de rezolvare care faciliteaza indeplinirea unor sarcini mai complexe in activitatea ulterioara a elevilor.