Metode active de invatare in cadrul orelor de matematica

Extras din referat Cum descarc?

Metode active de invatare in cadrul orelor de matematica
Activizarea predarii-invatarii presupune folosirea unor metode, tehnici si procedee care sa-i implice pe elevi in procesul de invatare, urmarindu-se dezvoltarea gandirii, stimularea creativitatii, dezvoltarea interesului pentru invatare, in sensul formarii lor ca participanti activi la procesul de educare. Dintre metodele moderne specifice invatarii active care pot fi aplicate cu succes si la orele de matematica fac parte: brainstorming-ul, ciorchinele, cubul, problematizarea, diagrama Wenn, cvintetul, metoda cadranelor, mozaicul, metoda palariilor ganditoare. 
,, Metodologia adevarat-activa trebuie sa favorizeze atat elaborarea noilor cunostinte prin eforturi proprii, cat si constructia operatiilor mintale corespunzatoare pe care vrem sa le formam, in loc ca toate cunostintele sa fie primite si transmise de-a gata; elevii trebuie sensibilizati si orientati in prealabil asupra obiectelor ce urmeaza a fi demonstrate, prin precizarea unor puncte de reper, care vor orienta perceptia" (Cerghit, I., 1980, p. 178) . 
De aceea, invatatorul este acela care, cunoscand foarte bine manualele, programa, dar mai ales clasa de elevi cu care lucreaza, este chemat sa organizeze lectii cu continut variat, viu si dinamic, prin care sa asigure, participarea activa a elevilor la propria lor formare. 
Activ va fi elevul care gandeste, care depune efort de reflectie personala, interioara si abstracta, care intreprinde o actiune mintala de cautare, de cercetare si redescoperire a adevarurilor. 
Metodele activ participative sunt acelea care fac apel la capacitatea elevului de a gandi si de a actiona, de a imagina si de a crea in acelasi timp. Ele asigura un antrenament intelectual ce se impleteste strans cu cel practic. Aceste metode sunt mai pretentioase si mai dificile de aplicat in practica. Ele reclama o munca mai atenta, promovarea lor cu mai mult curaj necesita o schimbare de atitudine din partea invatatorului. Toate metodele de invatamant pot fi participative daca stim sa le manuim. 
O participare activa se poate realiza si prin alternarea invatarii independente individualizate cu cea de grup, frontala pe echipe. 
- PROBLEMATIZAREA reprezinta una dintre cele mai utile metode, prin potentialul ei euristic si activizator, care folosita cu maiestrie didactica conduce elevii spre descoperirea unor adevaruri, unor solutii la diverse probleme, ii ajuta sa-si verifice solutiile gasite. 
,, Este denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis, predare prin rezolvare productiva de probleme " (Gagne, R., 1975, p. 189) . 
Posibilitati de a pune in fata elevilor o situatie problema, in scopul activizarii maxime a acestora, sunt multiple: 
-formularea unor sarcini didactice a caror rezolvare care sa implice, nu utilizarea mecanica a cunostintelor insusite anterior, ci restructurarea, reorganizarea achizitiilor anterioare, efortul de a stabili corelatii, de a opera transferul cunostintelor, a le selecta si prelucra creator; 
-formularea unei probleme a carei rezolvare poate fi obtinuta pe mai multe cai, cerand elevilor mobilitate in gandire, spirit de investigatie, efort de selectare din multitudinea de cunostinte a acelora care conduc pe drumul cel mai scurt la solutia cea mai convenabila; 
-prezentarea in fata elevilor a unor reprezentari eronate a adevarului stiintific asupra obiectului sau fenomenului analizat. 
,, Problematizarea este definita relativ diferit de la un autor la altul, iar ca o sinteza a acestor incercari, a fost propusa definitia: o metoda didactica ce consta din punerea in fata elevului a unor dificultati create in mod deliberat, in depasirea carora, prin efort propriu, elevul invata ceva nou (Tarcovnicu, V., 1975; Okon, W., 1978; Cerghit, I., 1980; Ionescu, M., 1978) . 
,, Aplicarea problematizarii nu este posibila insa in orice imprejurari. Iata cateva conditii strict obligatorii: existenta unui fond aperceptiv suficient al elevului" (Dragulet, M., 1974, p. 69) ; ,, existenta unui interes real pentru dezvoltarea problemei" (Okon, W., 1978, p. 69) ; ,, asigurarea unei relative omogenitati a clasei la nivelui superior" (Caliman, T., 1975, p. 109 -111) . 
oExemple: 
Se prezinta elevilor doua vase de forma diferita, care contin un lichid colorat: un vas este subtire si inalt, celalalt este larg. Numai invatatorul stie ca in cele doua vase se afla aceeasi cantitate de lichid. La intrebarea,, In care vas se afla mai mult lichid?", un elev va raspunde ca in vasul mai inalt, conform perceptiei sale concrete, a gandirii lui concret-intuitive. 
Daca invatatorul intreba,, Ar putea fi oare aceeasi cantitate in cele doua vase?", atunci se declanseaza o contradictie intre ceea ce vede copilul si ceea ce i se sugereaza ca situatie. Se goleste unul dintre vase avand grija sa se marcheze urma nivelului lichidului si sa rastoarne in el lichidul din celalalt vas. Se va observa ca lichidul se ridica pana la acelasi nivel. Elevii vor ajunge la concluzia ca cele doua vase contineau aceeasi cantitate de lichid. De asemenea, vor intelege ca aceeasi cantitate de lichid pusa in vase de forma diferita poate sa para ca fiind diferita. 
oUn exemplu de situatie-problema il putem intalni in predarea ordinii operatiilor. Anterior acestei lectii, elevii au rezolvat exercitii in care apar doar operatii de ordinul I, adunari si scaderi. Putem crea urmatoarea situatie problema: 
Care este rezultatul corect?
2 + 3 x 5 - 7 = 18 sau 10
Pe baza experientei si a cunostintelor pe care le au, elevii vor rezolva operatiile in mod incorect in ordinea in care apar: 
2 + 3 x 5 - 7 = 5 x 5 - 7 = 25 - 7 = 18
Pentru a iesi din aceasta dilema se propune elevilor spre rezolvare urmatoarea problema: ,, Ionut are 2 caramele. Primeste de la fiecare din cei trei prieteni ai sai cate 5 caramele si-i da fratelui sau 7. Cate caramele are acum Ionut?"
Scrierea rezolvarii acestei probleme sub forma de exercitiu conduce catre rezultatul corect. Se observa din planul de rezolvare al problemei ca operatia de inmultire se efectueaza inaintea adunarii. Se generalizeaza acest lucru si se extrage regula ordinii efectuarii operatiilor. 
Problematizarea are o deosebita valoare formativa: se consolideaza structuri cognitive, se stimuleaza spiritul de explorare, se formeaza un stil activ de munca, se cultiva autonomia si curajul in afisarea unor pozitii proprii. Utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a componentelor intelectuale, afective si volitionale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Metode active de invatare in cadrul orelor de matematica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!