Aristotel Conflictul este o componenta fireasca vietii de zi cu zi, inerenta in relatiile interumane. Natura constructiva sau distructiva a unui conflict depinde de modul de abordare. Transformarea conflictelor in fenomene benefice se poate realiza prin convertirea, reorientarea energiei conflictului aflat in desfasurare, in directii utile social sau prin valorificarea lui ca experienta de viata, ca act de invatare: cum sa evitam repetarea lui, sa aprofundam intelegerea celuilalt, a noastra insine, a fenomenelor psihosociale. Etimologic, in limba latina, cuvantul conflict provine din ,,conflictus" cu sensul de soc, lovire, ciocnire. In dictionar, conflictul este definit ca orice forma a relatiilor social-umane in care partile ce interactioneaza manifesta interese divergente sau opuse. Conflictul poate fi definit ca stare ce se caracterizeaza prin manifestarea unor tensiuni acumulate in timp sau determinate de factori de moment, intre doua persoane sau doua grupuri ce au fie aceleasi interese, fie interese diferite, care nu au gasit modalitati de inlaturare a acestor tensiuni. Termenul de conflict implica adesea stari de lucruri nedorite, dezacorduri, nepotriviri. Reprezinta o opozitie deschisa, o lupta intre indivizi sau grupuri de indivizi, cu efecte distructive asupra interactiunii sociale. Principalele surse ale conflictelor sunt: diferentele si incompatibilitatile dintre persoane, nevoile/interesele umane, comunicarea absenta sau defectuasa, lezarea stimei de sine, diferentele de valori, nerespectarea normelor, comportamentele neadecvate, agresivitatea, absenta sau nivelul nesatisfacator al competentelor sociale. Conceptul de solutionare a conflictului difera de conceptul de management al conflictului. Acesta din urma are o sfera mai larga. Acesta presupune gestionarea corespunzatoare a neintelegerilor, a situatiilor conflictuale astfel incat, sa se valorifice potentialul lor pozitiv. Presupune strategia de a face fata conflictelor, de a identifica si beneficia de efectele lor pozitive. Totodata presupune cultivarea unor strategii si tehnici distincte de a aborda, controla si trata conflictele, prin administrarea si controlul factorilor care ar putea afecta cursul conflictului. Presupune educarea in spiritul pacii, al cooperarii prin dezvoltarea atitudinilor corespunzatoare fata de ceilalti si fata de conflict, deoarece ,,conflictul poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, in functie de ceea ce facem noi din el". I. TIPURI DE CONFLICTE IN SCOALA Scoala este un spatiu interpersonal ce permite exersarea relatiilor sociale si adaptarea la mediu. In acest spatiu elevii incearca sa-si afirme identitatea, sa dobandeasca un statut, sa se adapteze. De aceea recurg la metode mai agresive (limbaj agresiv, porecle, intimidare, loviri) de manifestare si rezolvare a conflictelor. Elevii sunt influentati de mass-media, astfel considera ca agresivitatea verbala si fizica este mijlocul de afirmare a identitatii si de rezolvare a conflictelor. 1.1. Conflicte intre elevi Astazi, conflictele in mediul scolar sunt foarte frecvente. Profesorul se confrunta zilnic cu un numar mare de conflicte, fiind pus in situatia de a le gestiona. Profesorul trebuie sa fie un ,,pacificator" care utilizeaza constructiv conflictul in vederea atingerii finalitatii educationale stabilite. Astfel el trebuie sa afle, in primul rand, cauzele concrete ale conflictului aparut. Sursele declansatoare de conflicte pot fi: - neintegrarea in grup; - diferente de valori (educatie, etnie diferita, culturi diferite); - imaginea de sine a copilului (sentimente de inferioritate, supraapreciere); - lezarea stimei de sine (critica, constrangeri, minimalizarea reusitelor); - comunicare absenta defectuasa sau ineficienta (limbaj inadecvat nivelului copilului care ii lezeaza sentimentele); - sistemul de relatii din grup (autoritate/supunere, confruntare intre egali); - agresivitate verbala si fizica, violenta, probleme personale, familiale ale elevilor/cadrelor didactice; - atmosfera competitiva (dorinta de victorie asupra celorlalti); - atmosfera de intoleranta (neincrederea si lipsa prietenei, resentimente fata de capacitatile si realizarile celorlalti); - exprimarea nepotrivita a emotiilor (lipsa de cunoastere in exprimarea supararii in mod neagresiv, suprimarea emotiilor si lipsa de autocontrol); - utilizarea gresita a puterii de catre profesor. Exista copii care prezinta un potential conflictual mai mare decat altii, generat de conditii care tin de mediul de viata, familial (relatii afecticve parinti-copii, stare materiala, etc.) si de sistemul de credinte si valori pe care il adopta familia si care reprezinta modele in viata.
1. Stoica-Constantin A., Neculau A., Psihologia rezolvarii conflictului, Editura Polirom, Iasi, 1998 2. Teplea A., Managementul conflictului - ghid pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001 3. http://www.scribd.com/doc/34052178/Peer-Mediation-student-Manual 4. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap12.html 5. Boja Alina, Managementul clasei de elevi, curs 10 (Strategii de prevenire a fenomenului de bullying), suport de curs
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).