Istoria Educației și a Instituției Școlare

Extras din referat Cum descarc?

ISTORIA EDUCATIEI SI A INSTITUTIEI SCOLARE
1. Educatia in antichitate
1.1. Educatia in Orientul Apropiat
Instatele Orientului Antic asezate in regiunile marilor fluvii (Vaile Nilului, Tigrului si Eufratului, Indului si Gangelui) s-au dezvoltat civilitatii a-l caror impact asupra civilizatilor greaca si romana a fost considerabil. Domeniul educatiei a fost si el marcat de experienta statelor orientale, unde s-a ajuns la crearea de institutii educative cu cateva milenii i.d.H.
EGIPTUL stat cu o economie infloritoare, a acordat multa atentie organizarii invatamantului.Scolile functionau pe langa curtile faraonilor, unde fii aristocratiei se pregateau sa devina mari demnitari de stat. In scolile de pe langa institutiile centrale, de ex., pe langa visteria faraonului erau instruiti functionarii necesari acesteia, pe langa temple se aflau scoli destinate instruirii preotilor de
rang mediu. Cele mai numeroase scoli erau cele care pregateau scribii. "Scribul era elementul de baza al vietii administrative, birocratice si culturale a statului", aprecia O.Dramba in cunoscuta sa lucrare Istoria culturii si civilizatiei. El a fost acela care a conceput si indrumat lucrarile de irigatie, de asanare, de
constructie si de intretinere a canalurilor si digurilor. Tot el a fost cel care a conceput si a executat monumentalele constructii care fac faima Egiptului.
In perioada predinastica (mileniul IV i.d.H.) instructia scribului se desfasura in familie - profesiunea de scrib transmitandu-se din tata in fiu - sau se realiza pe langa scribii mai batrani. Din timpul Regatului Mediu ( sec.XIX i.d.H.- XVII i.d.H.) functionau scoli speciale pentru scribi. Cu o durata de 12 ani ele asigurau o pregatire complexa. Viitorul scrib invata scrierea si desenul, studia aritmetica si geometria ( pentru invatarea cu mai multa usurinta a calculelor aritmetice egiptenii se foloseau de pietricele si unele procedee de simplificat calculul). Insusea, apoi, cunostinte de istorie si geografie si nu in ultimul rand cunostinte tehnice de constructie a mormintelor si piramidelor, a templelor, a palatelor. Un loc important intre materiile studiate il aveau legile statului si dispozitiilor in vigoare ale administratiei. Datorita pregatirii lor complexe din randurile scribilor s-au afirmat autori a numeroase opere cu caracter literar, religios-mitologic sau de morala. Asa se explica stima si pretuirea de care se bucura scribul in societatea egipteana. Provenind exclusiv din familiile instarite (aristocratie, membrii ai
inaltului cler si chiar familia regala ) scribii puteau ajunge la cele mai inalte demnitati, inclusiv aceea de vizir.
Pedagogia era extrem de rudimentara si se baza pe indoctrinarea pasiva, contand pe docilitatea elevului, facand apel cu naturalete, ca si pedagogia clasica mai tarziu, la pedepsele corporale cele mai energice. Textele egiptene sunt pitoresti in acest sens . ,,Tu m-ai educat cand eram copil - declara dascalului sau un elev recunoscator - tu ma loveai la spate si invatatura ta imi intra in ureche" (H.I. Marrou - Istoria educatiei in antichitate)
O serie de documente atesta existenta in Egipt a unei institutii pe care am putea sa o consideram ca fiind o scoala de nivel superior, in care tinerii isi desavarseau pregatirea din familie si scoala incepatoare . Ele purtau numele de case ale vietii. O astfel de scoala este atestata in jurul anului 1400 i.d.H. ,,Programa scolara" cuprindea geometria, astronomia si medicina. Acesta din urma reprezenta
un domeniu in care egiptenii realizasera importante progrese. Cercetatorii au gasit si descifrat numeroase papirusuri, adevarate manuale didactice de medicina si matematica, unele fiind scrise in epoca Regatului Mediu. Din aceeasi epoca dateaza manuscrise ale unor adevarate ,,enciclopedii ,, destinate scribilor.
MESOPOTAMIA. Informatiile privind educatia din tara dintre fluvii sunt mai consistente, gratie conservarii mai bune a tablitelor de argila. Ele ne permit sa asistam la nasterea conjugata a scrierii si culturii scribului, adica a educatiei. Scrierea sumeriana - cea mai veche din lume care a fost descifrata - a aparut in mileniul IV i.d.H. din stilizarea unor semne pictografice. Schematizarea figurilor desenate prin pictograme si a gruparii lor , a dus la semne arbitrare gravate pe tablite proaspete de lut . Scrierea ,,cuneiforma"( cuneus-cui limba latina )a fost definitivata in jurul anului 3500 i.d.H.si folosita de toate popoarele Orientului Apropiat, din Egipt pana in Asia Mica. Dificila scriere ,,cuneiforma" se studia in scoli. Prezenta scolilor in societatea mesopotamiana este atestata incepand cu mileniul III i.d.H. Daca la inceput erau anexe ale templelor sau curtilor regale scolile au devenit mai tarziu institutii laice. Principalul obiect de studiu era scrierea. In jurul anului 2000 i.d.H. limba sumeriana a fost inlocuita cu limba semitica a akkadienilor - babiloniana, cu posibilitati sporite de exprimare. Treptat ,,planul de invatamant" s-a imbogatit cu studierea matematicii, metrologiei, al geografiei. Un loc important intre cunostintele predate il ocupau cele de aritmetica, astronomie - de fapt, mai multa astrologie - , medicina ( impletita cu numeroase elemente de magie ), chimie. ,,Disciplinele" erau scrise pe tablite de lut pastrandu-se adevarate manuale si chiar ,,dictionare" datand din mileniul al II-lea i.d.H.. Ele vor fi folosite timp indelungat. Dupa 11 secole este amintita utilizarea lor. Existenta unui astfel de continut in scolile de scribi, pe care le putem aprecia ca fiind de nivel superior, ne sugereaza ca ele nu pregateau simpli copisti ci oameni cu preocupari stiintifice. Din randurile lor s-au recrutat cei care au pus bazele gandirii stiintifice in antichitate. Unele scoli sumero - babiloniene, citadele ale culturii au ajuns sa aiba structura asemanatoare Academiei. Dotate cu biblioteci bogate ele au devenit adevarate centre de creatie stiintifica si literara.
CHINA antica a adus un aport important in constituirea unui sistem educational, leagan al unei civilizatii care a depasit, in anumite privinte continentul european. Din documente scrise reiese ca societatea chineza avea scoli , inca din mileniul III i.d.H. Desi scrierea chineza nu are vechimea hieroglifelor egiptene si a cuneiformelor mesopotamiene, ea este atestata documentar din anii 2205 - 1756 i.d.H. Scrierea chineza s-a dezvoltat in timp. Pornindu-se de la circa 2000 de semne, se ajunge, in sec. II - I i.d.H. la 10 000 de semne. Pana la obtinerea hartiei din pai de orez, in anul 105 i.d.H., s-a scris pe bambus, matase.

Fisiere in arhiva (1):

 Istoria Educatiei si a Institutiei Scolare.doc