Tot mai multi tineri croati nu citesc niciodata in limba sarba din pricina cunoasterii nesatisfacatoare a alfabetului chirilic, ceea ce ii face sa ignore cu totul cultura celorlalte popoare slave din Balcani. Croatia a fost criticata de Parlamentul European pentru un manual de educatie sexuala in care era condamnata folosirea mijloacelor contraceptive.
Un ministru, intrebat de un ziarist strain ce-i poate spune despre "brain drain" (migratia creierelor), i-a raspuns: "Un creier, la un restaurant bun, costa vreo 10 euro" In mod vizibil, ministrul crezuse ca era vorba de "creier pane"!
Avand o solida traditie carturareasca si posedand cea mai veche universitate din Balcani (cea din Zagreb), Croatia a reusit sa pastreze o demnitate a invatamantului chiar si in timpul comunismului, si asta cu toate ca fotografia lui Tito figura in mod obligatoriu pe pagina 1 a tuturor manualelor.
Dupa incheierea recentelor razboaie din Balcani, Croatia a trebuit sa-si refaca toate infrastructurile neglijate pana atunci, inclusiv pe cele ale invatamantului. Procesul este astazi departe de a fi incheiat, si asta desi, in acest moment, Croatia este una dintre singurele doua tari candidate care si-au inceput negocierile de aderare la Uniunea Europeana (cealalta este Turcia). Invatamantul, in special in mediul rural, nu se afla intr-o stare prea buna. Salariile profesorilor sunt foarte mici, iar invatamantul nu pare a mai suscita mari vocatii. Invatamantul reprezinta mai putin de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) al statului, iar asta inseamna cu mult mai putin decat ceea ce se cere in asa-numitul Proces de la Bologna, in care s-a angajat si Croatia inca din 2001.
Invatamantul primar obligatoriu in Croatia este de 8 ani, urmat de invatamantul secundar, care poate dura intre 2 si 5 ani. In cadrul invatamantului primar, predarea limbilor straine incepe inca din clasa a V-a. In majoritatea scolilor, limba predata in general este engleza, iar in unele scoli se preda si o a doua limba, care poate fi germana, franceza sau italiana. Limba rusa este insa astazi neglijata cu totul, ceea ce a dus la o situatie in care din ce in ce mai multi tineri nu mai pot descifra alfabetul chirilic. Croata si sarba sunt in mod esential aceeasi limba, scrisa insa in doua alfabete diferite: croata - in alfabetul latin, iar sarba - cu chirilice. Tot mai multi tineri croati (dar si sloveni sau bosniaci) nu citesc niciodata in limba sarba din pricina cunoasterii nesatisfacatoare a alfabetului chirilic, ceea ce ii face sa ignore cu totul cultura celorlalte popoare slave din Balcani, de religie ortodoxa, cu limbi inrudite, dar care folosesc alfabetul chirilic: pe langa sarbi, este vorba despre bulgari, macedoneni si muntenegrini.
Invatamantul superior
Invatamantul superior functioneaza dupa sistemul cunoscut si in Romania: intrarea la universitate se bazeaza pe media dintre notele obtinute in timpul liceului si cele de la examenul de admitere in facultate. Statul subventioneaza toate universitatile publice, precum si cantinele si caminele studentesti. Principala problema pe care o intampina invatamantul in Croatia este, ca de altfel in majoritatea statelor iesite din comunism, absenta sau lipsa de pregatire a cadrelor. In conditiile in care tinerii prefera sa se indrepte spre sectorul privat, unde salariile sunt mult mai ridicate decat in cel de stat, vocatia profesorala incepe sa fie din ce in ce mai rara. Croatia are sapte universitati: in Zagreb, Rijeka, Split, Zadar, Dubrovnik, Varazdin si Osijek.
Acestora li se adauga cateva universitati private, care sunt insa privite in continuare cu suspiciune de multi parinti. Pentru vechea generatie in special, invatamantul de stat prezinta in continuare mai multe garantii de calitate si seriozitate decat cel privat. Exista apoi si un invatamant bine dezvoltat in limbile minoritatilor. In Peninsula Istria functioneaza un numar de scoli si licee in italiana, iar in Voivodina - scoli similare in limba maghiara.
Astazi exista in Croatia prea multi tineri cu prea multe diplome inutile, in vreme ce, pe de alta parte, in unele profesii se inregistreaza o lipsa de cadre calificate. Sistemul de invatamant nu este, in mod limpede, conceput pentru a raspunde cerintelor pietei muncii. In acelasi timp, Croatia se descurca foarte bine atunci cand trebuie sa adopte legislatia UE. Capitolul despre educatie a fost cel pe care croatii l-au negociat cel mai usor la Bruxelles. O mare problema o constituie insa, pentru Croatia, exodul creierelor - acel "brain drain" inseamna plecarea in strainatate a tinerilor cei mai calificati, ambitiosi si cu capacitati creatoare. Guvernele succesive nu au
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.