Funcțiile evaluării

ROLUL SI FUNCTIILE EVALUARII

In educatie,evaluarea indeplineste functii cu caracter preponderent social,dar si functii pedagogice. Privite din diverse unghiuri,acestea pot fi diagnosticate, de certificare sau de selectie ,cu intentia de formare a capacitatii autoevaluative sau de orientare scolara .

Scopul fundamental al evaluarii, acela de cunoastere si apeciere a starii fenomenelor evaluate si de reglare a activitatii face necesar ca evaluarea sa indeplinesca mai multe functii.

Unele din acestea au un caracter general,revenind actiunile evaluative,oricare ar fi obiectul acestora,altele sunt specifice,decurgand din caracteristicile domeniului in care se desfasoara actiunea de evaluare.

FUNCTIILE GENERALE ALE EVALUARII.Prima dintre functiile generale este corelata cu una din notele definitorii ale evaluarii,constand in cunoasterea starii fenomenului,a activitatii si a rezultatelor acesteia,insotita de aprecierea situatiei constante pe baza unor criterii.Din aceasta perspectiva,actul evaluativ este o reflectare a fenomenului evaluat.Determinat de faptul ca el exercita influenta asupra fenomenului,vizand ameliorarea acestuia,devine necesar ca procesul de reflectare sa fie cat mai exact posibil,reflectarea sa fie fidela si nu deformata.O reflectare deformata devine deformata,influentand negativ ceea ce oglindeste.

Functia constatativa evidentiaza importanta masurarii fenomenului evaluat,si a preciziei masuratorilor efectuate.

A doua functie este de diagnoza ,constand in relevarea conditiilor ,factorilor care au generat situatia constatata.Ea explica situatia existenta.Atunci cand actiunea evaluativa pune in evidenta ce se afla la originea situatiei constatate ea indeplineste o diagnoza etiologica.

Simpla cunoastere a starii fenomenelor in momentul in care este evaluat fara sa puna in evidenta factorii care au generat-o nu permite o ameliorare autentica a acestuia.

Functia de ameliorare si de prognoza se concretizeaza in deciziile de ameliorare pe care le sugereaza si le fundamenteaza,precum si in predictia evolutiei activitatii si a rezultatelor evaluate.In acest sens se poate sustine ca menirea evaluarii nu este numai a constata si de a demonstra ci de a favoriza perfectionarea activitatii pe care o are in vedere.

La fiecare dintre nivelurile sale,activitatea instructiv-educativa are ca scop sa faca posibila,in continuare,instuirea mai eficace a subiectilor,posibilitatea unor ameliorari ulterioare.In consecinta in ceea ce priveste evaluarea randamentului scolar,functia constatativa si diagnosticala li se adauga si functia predicativa.

Evaluarea performantelor dobandite la fiecare nivel al formarii elevilor trebuie sa constituie o sursa de informare menita sa contribuie la prevederea rezultatelor ulterioare.

Pentru conducerea procesului de formare este necesar ca educatorul sa dezvolte un demers si o atitudine de anticipare.In acest scop,se impune sa evalueze.in prealabil ,performanantele subiectilor,precum si factorii legati de mediul scolar si de antecedentele elevilor care exercita o influenta asupra acestora.

Trebuie subliniat ca ni pot fi prescrise remedii fara sa fie cunoscute simptomele,aspectele critice ,oricare ar fi natura fenomenului evaluat.Orice actiune ameliorativa presupune in primul rand,delimitarea zonelor in care sunt oportune interventii,schimbari.

Dupa cum si corolarul este pe deplin valabil :nu este de folos efectuarea unor schimbari acolo unde ele nu sunt necesare.Tot asa,o viziune sumara,deformata,asupra unor fenomene nu este deloc mai putin daunatoare decat atitudinea care consta in ignorarea,voita ori,nu,a punctelor critice.

Experienta curativa in medicina demonstreaza ca predictiile optimiste ale medicului curant cu privire la evolutia maladiei unui pacient au ca rezultat,deseori,vindecari miraculoase.De asemenea ,efectul “placebo”privind increderea personei bolnave in eficacitatea unor medicamente arata ca oamenii s-au vindecat cu medicamente despre care,ulterior,farmacia a stabilit ca nu au nici o eficienta curativa.

Prin aceste functii,evaluarea deschide un demers in spirala,prin care se realizeaza ameliorarea permanenta a activitatii evaluate.

Aceste functii ale evaluarii nu sunt indeplinite izolat,ci se intrepatrund,sunt complementare,se presupun reciproc.

1. FUNCTIILE SPECIFICE ALE EVALUARII.La nivelul macro al activitatii de invatamant,considerata ca subsistem al societatii,rolurile evaluarii se raporteaza pe de o parte la relatia dintre invatamant si societate,iar pe de alta parte la functionalitatea interna a acestui subsistem.Ele se obiectivizeaza in :

- Informarea sistemului social asupra eficientei activitatii de invatamant ;

- Medierea relatiei dintre produsele sistemului scolar si nevoile societatii,avand ca rezultat dorit adecvarea sistemului de invatamant la cerintele societatii.

- Asigurarea feek-back-ului necesar functionalitatii interne a activitatii de invatamant ,permitand reglarea lui.

Analiza de sistem a procesului de invatamant dezvaluie,intre altele,faptul ca,in conditii obisnuite de desfasurare,exista o intredependenta si o interactiune a componentelor acestuia.Intr-un sens,modurile de instruire/invatare presupun forme adecvate de evaluare a efectelor induc moduri de predare /invatare.