Erasmus din Rotterdam

Extras din referat Cum descarc?

1. Date tehnice ale lucrarii
Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei - sau discurs spre lauda prostiei-, Traducere de Roberd Adam, Editura Antet, 1995.
2. Date biografice si bibliografice
Erasmus din Rotterdam (1467-1536)
,,Rod al unei iubiri vinovate (este copil din flori), ,,mult ravnitul" copil isi va autoironiza soarta dandu-si numele de Desiderius (doritul!), dar, mai mult decat atat, va afisa o atitudine frusta, sincera si directa fata de semeni si existenta. Cea mai mare parte din anii copilariei (ramane orfan de mic) si ai tineretii si-i petrece prin manastirile din Olanda, dand dovada de o inteligenta iesita din comun si de o maturizare precoce. Dupa periplul educativ de tip manastiresc, va obtine o bursa la Paris, invatand la faimosul colegiu Montaigu, criticat cu acribie de Rabelais. In Anglia, la Oxford, il va cunoaste pe Thomas Morus, cu care va lega o exemplara prietenie. Mai tarziu, il gasim in Italia, la Bologna, unde, in 1506, obtine titlul de doctor in arte. Se stinge din viata la Bale, in Elvetia, in 1536."(Cucos, 2001, p. 95) 
Erasmus a dedicat cea mai mare parte a operelor sale problemelor religioase. Devine cunoscut, in 1500, cu "Collectanea adagiorum", o colectie de proverbe si zicale latine si din Biblie, "Enchiridion militis christiani" ("Manualul combatantului crestin", 1503).
Alte opere:
-  "De Ratione Studii", ("Despre ratiunea invatarii", 1511)
-  "Institutio principis christiani", ("Educatia principilor crestini", 1517)
-  "Querela pacis", ("Plangerea pacii", 1517)
-  "Colloquia familiaria", ("Convorbiri familiare", 1518)
-  "Dialogus Ciceronianus", ("Dialogul Ciceronian", 1528)
-  "De Pueris Satim ac Liberaliter Instituendis", ("Despre educatia suficienta si libera a copiilor", 1529)
-  "De puritate ecclesiae christianae", ("Despre puritatea Bisericii crestine", 1536)
3. Structura lucrarii
Lucrarea Elogiul nebuniei este alcatuita dintr-o singura carte sub forma unui discurs pe care il tine Prostia umanitatii. Lucrarea este dedicata lui Thomas Morus, o satira la adresa teologiei scolastice, imoralitatii clerului si a curiei catolice, in acelasi timp apologie a pasiunii exaltate ("nebuniei") a adevaratului crestin care-si dedica viata credintei.
4. Conceptia pedagogica
,,Educarea tineretului este tot una cu educarea omului, in optica marelui umanist. Devenirea maturului depinde de calitatea formarii in anii tineretii. ,,Omul nu se naste om, ci devine", declara Erasmus in Despre cresterea copiilor. Omul, prin ratiunea pe care Dumnezeu i-a daruit-o prin creatie, poate sa-si amelioreze natura sa primitiva, cu conditia ca educatia sa fie liberala, adica sa se sprijine pe liberul arbitru al omului."(Cucos, 2001, p. 94)
,,Moralistul renascentist se inspira mai mult din intelepciunea antica decat din cea crestina. El este un adversar inversunat al invatamantului scolastic si al dialecticii medievale. Educatia ar consta in a face sa se iveasca in individ toata umanitatea de care este capabil. Idealul pedagogic rezida in formarea unei personalitati cu un ,,corp sanatos, o inteligenta activata si cultivata, impreuna cu o moralitate care cuprinde in sine atat onestitatea individuala, cat si folosul adus statului si umanitatii intregi." (Narly, 1935, p. 293). El recomanda o educatie cat mai timpurie,deoarece fiecare perioada este bogata in potentialitati. Vom face precizarea ca Erasmus a fost mai degraba un teoretician decat un practician al eductiei. ,, El are o filosofie a omului, dar ii lipseste, ca si la alti contemporani, stiinta copilului" ( Debesse, Mialaret, 1971, p. 229). Avand in cetrul atentiei esenta omului, Erasmus neglijeaza dimensiunea existentei individului concret, dupa observatia lui Bogdan Suchodolschi. Uita, de pilda, ca individul este inserat intr-o lume si ca se cuvine a fi pregatit pentru aceasta. Perspectiva sociala este ignorata aproape in intregime." (Cucos, 2001, p. 95)
,,Ganditorul avanseaza numeroase sugestii pedagogice referitoare la unitatea dintre corp si suflet, dintre fiziologie si psihologie, revendicand necesitatea unei educatii genetice, in acord cu treptele de varsta, prin stimularea interesului prin activitati ludice. Este unul dintre primii pedagogi care atrag atentia asupra importantei politetii. Intr-un secol inca deficitar din acest punct de vedere, Erasmus a intuit ca politetea are o componenta morala, dincolo de aspectul simplei conventii, iar incorporarea regulilor bunei purtari reprezinta un exercitiu moral indispensabil formarii personalitatii. De asemenea, el pledeaza pentru educatia femeii in spiritul politetei si al bunelor moravuri." (Cucos, 2001, p. 95)

Fisiere in arhiva (1):

 Erasmus din Rotterdam.docx

Bibliografie

Cucos, Constantin, Istoria Pedagogiei: Idei si doctrine pedagogice fundamentale, Editura Polirom, Iasi, 2001.