Acumularile cognitive din diversele domenii de cunoastere, precum si multiplicarea surselor invatamantului impun strategii moderne de dimensionare si de structurare a continuturilor. Se impune o modalitate noua de selectie a informatiilor, descongestionarea, dar si alte criterii de organizare, ierarhizare, de creare si aplicare cat mai potrivite realitatii si obiectivelor educationale privind realizarea unei viziuni integrative, holistice la elevi.
Copiii nu tebuie educati pentru lumea de azi, deoarece nu se stie cum va fi lumea lor si e nevoie sa fie invatati sa se adapteze.
In sistemul educational, intr-o societate viitoare, este nevoie de stimularea creativitatii si acest lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinaritatii.
Interdisciplinaritatea se refera la transferul metodelor dintr-o disciplina la alta putandu-se distinge trei grade: epistemologic (transferul metodelor logicii formale in domeniul dreptului) gradul generator de noi discipline (metodele din matematica sunt transferate in fizica; din informatica in arta, au dus la arta informatica) contribuie la big-bang-ul disciplinar.
Interdisciplinaritatea deriva din spatiul cercetarii stiintifice, iar ca demers epistemic, in domeniul educatiei, poate fi sesizat sub doua aspecte: 1). concentrarea continuturilor in perspectiva interdisciplinara precum si 2). proiectarea si organizarea proceselor didactice in viziune interdisciplinara.
Conexiunea disciplinara cunoaste patru niveluri de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea si transdisciplinaritatea.
Multidisciplinaritatea vizeaza juxtapunerea unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune in lumina aspecte comune.
Pluridisciplinaritatea este o integrare mai accentuata bazata pe comunicarea simetrica intre diferitele paradigne explicative. Transdisciplinaritatea vizeaza o intrepatrundere a mai multor discipline, care duc la aparitia unor discipline noi sau la alte domenii de cunoastere.
1. Constantin Cucos, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998, pag. 77 Interdisciplinaritatea implica stabilirea si folosirea unor conexiuni intre limbaje explicative sau operatii, cu scopul diminuarii diferentelor care apar intre disciplinele de invatamant, clasice.
Predarea si invatarea unei discipline au dezavantajul ca folosesc perceperea secventiala si insulara a realitatii unice facand-o artificiala. Din acest motiv este necesara realizarea unor conexiuni, intre anumite discipline scolare pentru o percepere unitara si coerenta a fenomenologiei existentiale. In invatamantul preuniversitar, (conform lui Vaideanu, 1988, pp. 250-252) se pot identifica trei directii ale interdisciplinaritatii : 1). la nivel de autori de planuri, programe, manuale scolare, teste sau fise de evaluare; 2). puncte de intrare accesibile profesorilor in cadrul proceselor de predare-evaluare (in acest caz programele raman neschimbate); 3). prin intermediul ...
1).Proverbe latine
2).Civilizatia latina si greaca (Epicur, Seneca, Aristotel, Platon, Democrit, Cicero)
3).Proverbele / Pildele lui Solomon
4).Parabolele lui Isus Cristos
5).Literatura franceza:
Rabelais, Francois, ,,Gargantua si Pantagruel", Andre Malraux; Baudelaire, ,,Poezii"; La Buyere, ,,Caracterele";
A. de Saint-Exupery ,,Micul Print";
Simone de Beauvoir, ,,Aventurile unei fete cuminti"
Oscar Wilde; Shakespeare, ,,Romeo si Julieta"
Literatura romana / Literatura populara: G. Bacovia, ,,Poezii"; Blaga ,,Hronicul si cantecul varstelor", M. Sorescu, ,,Tusiti", Andrei Plesu, ,,Minima monolia"; M. Dinescu, Anton Pann,
I. Creanga ,,Amintiri din copilarie", Mircea Eliade ,,Romanul adolescentului miop",
Mircea Santimbreanu, ,,Recreatia mare", Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1996
Dragan, Ion, Petroman, Pavel, Margineantu, Dorina, ,,Educatia noastra cea de toate zilele", Editura Eurobit, Timisoara, 1992,
Cosma, Traian, ,,Ora de dirigentie
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.