"in sens pedagogic educatia e fenomenul social complex privit in trei dimensiuni:
-activitatea constienta a subiectului educatiei(educator) de stimulare, indrumare,formare a obiectului educatiei(educat);
-proces de formare a omului pentru integrarea activa in societate,proces de formare intelectuala,morala,profesionala,fizica,estetica;
-rezultat prin prelucrarea selectiva a actiunilor informationale si includerea in structuri comportamentale proprii de cunoastere si actiune;
in contextul relational al educatiei,subiectul(educatorul) comunica/transmite cunostiinte si atitudini,stimuleaza potentialul biopsihic,influenteaza si indruma formarea obiectului(educatului).Educatul raspunde influentelor-recepteaza,selecteaza,prelucreaza si asimileaza informatiile,acestea organizandu-se in structuri proprii.Se constituie astfel identitatea personala a experientei individului pe fondul biopsihic eredo-nativ"( E. Macavei,1997,p.13)
"Educatia e un ansamblu de actiuni desfasurate in mod deliberat intr-o societate,in vederea transmiterii si formarii,la noile generatii,a experientei de munca si de viata,a cunostiintelor,a deprinderilor,comportamentelor si valorilor acumulate de oameni pana in acel moment"(Dictionar de pedagogie,1979,p.141)
"Educatia e o activitate sociala complexa care se realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient,sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect-individual sau colectiv in vederea transformarii acestuia din urma intr-o personalitate activa si creatoare,corespunzator conditiilor istorico-sociale prezente si de perspectiva"(Tratat de pedagogie,Ioan Nicola,p.22)
Educatia difera de la o etapa istorica la alta in functie de conditiile materiale si spirituale ale societatii. Educatia este un fenomen social, specific uman, care apare odata cu societatea, dintr-o anumita necesitate proprie acesteia - aceea a dezvoltarii omului ca om, ca forta de munca si fiinta sociala.Odata cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele, continuturile, finalitatile educatiei s-au schimbat, au evoluat si s-au perfectionat. Educatia este deci supusa schimbarilor istorice, ea aparand odata cu societatea din comuna primitiva.
in momentul in care stramosii indepartati ai omului au inceput sa munceasca, prin aceasta, felul lor de viata a inceput sa se deosebeasca fundamental de cel al animalelor. Acestea din urma au continuat sa se adapteze si sa se comporte fata de mediul natural in mod instinctiv. Omul insa a adoptat fata de mediu o atitudine activa, transformandu-l cu ajutorul uneltelor pe care le confectioneaza. Astfel apare atitudinea activa a omului fata de propria sa dezvoltare, simtul de raspundere pentru generatia viitoare, exprimat prin grija adultilor de a transmite celor tineri experienta de confectionare si utilizare a uneltelor in vederea formarii lor ca forta de munca. intre munca si educatie s-a stabilit astfel un raport de interconditionare, raport care se afla la baza perfectionarii uneltelor de munca.Dezvoltarea vietii sociale, imbogatirea experientei umane fac sa se complice insusi procesul de transmitere a experientei acumulate, de procesul de educare. Generatiile adulte transmit tinerelor generatii nu numai experienta de munca, ci si limba si regulile de comportare. Acest proces intentionat de formare a tinerelor generatii este tocmai ceea ce intelegem prin educatia in comuna primitiva.
De-a lungul istoriei, educatia si-a demonstrat rolul vital pentru dezvoltarea civilizatiei, culturii umanitatii, pentru cresterea gradului de ordine si rationalitate in viata sociala, pentru cultivarea valorilor spirituale si conferirea in acest fel a unui statut elevat conditiei umane.
Educatia e un fenomen social cu trei dimensiuni:
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
