Cele Mai Frecvente Tulburari de Limbaj la Scolarii Mici

Cuprins referat Cum descarc?

I. EDUCATIA INTEGRATA - NOTE DEFINITORII SI DELIMITARI TERMINOLOGICE
II. TULBURARILE DE LIMBAJ CELE MAI FRECVENT INTALNITE LA ELEVII DIN INVATAMANTUL PRIMAR
II.1. Prezentare generala
II.2.Dislalia
II.3. Balbaiala
II.4. Dislexia. Disgrafia
III. MODALITATI DE CORECTARE
IV. METODE SI TEHNICI DE PREDARE  INVATARE  PENTRU
IMBUNATATIREA LIMBAJULUI LA VARSTA SCOLARA MICA
V. STUDII DE CAZ REALIZATE PE SCOLARII MICI
BIBLIOGRAFIE


Extras din referat Cum descarc?

I. EDUCATIA INTEGRANTA  note definitorii si delimitari terminologice
Desi mai ales a doua jumatate a secolului trecut a fost caracterizata de preocupari sustinute de asigurare a celor mai bune conditii de educatie a copiilor cu nevoi speciale in cadrul centrelor si institutiilor speciale, ultimele doua decenii ale sale au adus in prim planul domeniului educational, prin intermediul UNESCO, o noua teza potrivit careia reabilitarea persoanelor cu deficiente este parte componenta a dezvoltarii unei comunitati si are in vedere implicarea persoanelor in cauza, a familiilor acestora, a celorlalti membri ai comunitatii, alaturi de serviciile de sanatate, educatie, profesionale si sociale. 
In acest sens, Conferinta UNESCO a ministrilor educatiei de la Jomtien (Thailanda,1990) precum si Conferinta Mondiala a Educatiei Speciale de la Salamanca, din 1994, reprezinta deschiderea catre un nou curent in politicile educationale in lume, asa numita sintagma educatia pentru toti, nepierzandu-se din vedere nici educatia pentru fiecare.
In acest caz se vorbeste despre necesitatea deschiderii structurilor si sistemelor educationale de masa in scopul de a deveni apte sa primeasca si sa sprijine toti copiii, devenind astfel scoli ale comunitatii, deschise, flexibile, democratice si inovatoare, scoli pentru toti care sa ofere acces la educatie si aceeasi calitate a acesteia in toate cazurile. Cele doua obiective generale vizeaza asigurarea posibilitatii de a participa la educatie a tuturor copiilor, oricat de diferiti ar fi ei prin modelul personal de dezvoltare de ceea ce numim in mod obisnuit normal, iar participarea presupune acces si integrare; calitatea tine de identificarea dimensiunilor procesului de invatamant, a continuturilor si agentilor educationali care sa raspunda favorabil asigurand succesul si eficienta.
Participanti activi la procesul didactic, copiii aduc cu ei experiente, stiluri de invatare, modele sociale, ritmuri si moduri de interactiune specifice, de aceea sistemul de educatie trebuie sa fie pregatit sa asigure normalizarea si reformarea conditiilor pentru persoanele cu cerinte educative speciale. Acestea (dupa cum se mentioneaza si in prevederile organismelor internationale) au aceleasi drepturi fundamentale ca si ceilalti, fara discriminare. De aceea, mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor discriminatorii si de construire a unei societati ce asigura o educatie cu aceleasi sanse este scoala de orientare incluziva in care proiectarea si implementarea programelor educationale tine seama de diversitatea caracteristicilor si trebuintelor copiilor inclusi, procesul didactic derulandu-se conform principiilor pedagogiei centrate pe copil. 
Pentru a putea beneficia de sansa de a participa activ la viata sociala odata devenit adult, de a se integra deci social, copilului trebuie sa i se acorde neconditionat aceasta sansa inca din perioada scolara: integrarea sociala este deci conditionata de integrarea scolara. Scolile care au inteles si adoptat aceasta noua orientare de participant activ la a permite copilului cu deficiente de a fiel insusi printre ceilalti. Literatura de specialitate vorbeste de mai multe niveluri ale integrarii: fizica, functionala, sociala, personala, societala si organizationala, transpunerea in practica necesitand un sistem inchegat de actiuni din diverse domenii, desfasurate incepand de la individ la societate, tinta reprezentand-o transformarea societatii intr-un sistem capabil sa asigure integrarea persoanelor cu cerinte speciale in structurile sale. 
Termenii de baza cu care se opereaza in domeniu, desi sunt indeobste cunoscuti, nu de putine ori dau nastere unor confuzii. Astfel, notiuni ca: deficienta, handicap, infirmitate sunt adeseori considerati sinonime perfecte, in fapt lucrurile nestand deloc asa. Astazi practica si legislatia de specialitate folosesc adeseori termenul dizabilitate, in categoria persoanelor cu dizabilitati putand intra oricine, in orice moment, ca urmare a unor imprejurari nefericite, boli sau accidente.
CES  cerinte/nevoi educationale speciale  categorie care se refera la solicitarile in plan educativ ale anumitor persoane aflate in stare de dificultate in raport cu cei din jur, neputand sa-si valorifice in conditii normale potentialul intelectual si aptitudinal, fapt care induce o stare de inferioritate, accentuand conditia de persoana cu cerinte speciale. Fiecare elev ca individualitate reclama anumite cerinte specifice(tratarea diferentiata este un principiu de baza al didacticii), insa nevoi speciale de educatie pentru copiii cu dizabilitati sunt necesare in scopul normalizarii si integrarii lor in clasele obisnuite pentru a le putea asigura dezvoltarea si valorificarea potentialului de care dispun. Strategie fundamentala in cadrul de dezvoltare a unei comunitati, reabilitarea determina, alaturi de integrare, un fenomen de schimbare a atitudinilor si practicilor astfel incat toti indivizii participa in mod egal la viata comunitatii din care fac parte  incluziunea sociala.
In scoala incluziva, la nivelul claselor incluzive(din care fac parte intre doi si patru elevi cu CES) se aplica un curriculum diferentiat, adaptat, specific potentialului aptitudinal dominantelor personalitatii si prin selectare de continuturi, prin accesibilizare sau utilizare de metode si procedee didactice, precum si de mijloace de invatamant specifice. 
Nelipsit ar trebui sa fie profesorul itinerant sau suport, dar incadrarea acestora tine deja de structuri superioare, care fac reduceri de personal, de cheltuieli si nu investitii, indiferent de necesitatea lor.
II. TULBURARILE DE LIMBAJ CELE MAI FRECVENT INTALNITE LA ELEVII DIN INVATAMANTUL PRIMAR
II.1. Prezentare generala
Mijloc specific de comunicare umana, vorbirea nu apare spontan la copii, ci constituie un lung si dificil proces de invatare, presupunand un efort indelungat al individului, in decursul dezvoltarii sale ontogenetice. Daca la adult articularea sunetelor, respectarea formei gramaticale au devenit acte automatizate, in cazul copilului, pana la invatarea si formarea tuturor mecanismelor vorbirii, a automatizarii acestui act extrem de complex, vorbirea se impune permanent supravegheata de constiinta.
Experienta de viata a copilului se dezvolta si se imbogateste pe baza comunicarii verbale cu adultii, fapt ce duce la perfectionare si la insusirea unor modalitati de gandire si de activitate deoarece exista o insertie subtila a limbajului in personalitatea umana si in totalitatea comportamentelor dobandite ale copilului. Caracteristicile diferentiate din conduita verbala sunt determinate de dezvoltarea ontogenetica a capacitatii de verbalizare, dar si de procesul instructiv-educativ si de experienta practica.
Modul in care copilul se realizeaza in planul vorbirii si al dezvoltarii psihice este influentat de o serie de factori precum mediul de viata si de activitate, preocuparea adultilor pentru stimularea vorbirii sale, eficienta demersului didactic, capacitatile intelectuale, afectivitatea si personalitatea acestuia.
In categoria tulburarilor de limbaj sunt cuprinse toate deficientele de intelegere si exprimare orala, de scriere, citire, de mimica si articulare. Prin tulburare de limbaj intelegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la manifestarile verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul reproducerii cat si al perceperii, incepand de la dereglarea componentelor cuvantului si pana la imposibilitatea de comunicare totala sau scrisa.(M. Gutu, 1975)
Categoriile de persoane care prezinta tulburari de limbaj reclama cerinte educationale speciale deoarece, oricat de slaba ar fi deficienta, ea influenteaza negativ intregul comportament uman, datorita atat posibilitatilor reduse de exprimare, cat si existentei unei anumite temeri si retineri care le impiedica sa se desfasoare la nivelul posibilitatilor reale, producand o stagnare in dezvoltarea personalitatii copilului, modificand relatiile lui cu semenii, singularizandu-l si impiedicandu-l in mare masura sa participe la joc sau la celelalte activitati comune celor mici.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cele Mai Frecvente Tulburari de Limbaj la Scolarii Mici.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!