Rabotarea

In general, prin rabotare se prelucreaza suprafete plane, orizontale, verticale, inclinate, cu forme complicate. La acest procedeu de prelucare (fig. 20.1), miscarea principala de aschiere este rectilinie-alternativa, fiind efectuata de scula aschietoare I, la masina de rabotat transversal (sepinguri), sau de piesa de prelucrat I', la masinile de rabotat longitudinal (raboteze). Aceasta miscare se efectueaza cu o anumita viteza de aschiere v, care se masoara in m/min. Miscarea de avans este o miscare de translatie xecutata de piesa de prelucrat II, in cazul masinilor de rabotat transversal, sau de scula aschietoare II', in cazul masinilor de rabotat longitudinal. La rabotare avansul reprezinta deplasarea piesei (sculei) dupa sageata II (II') si se exprima in milimetri pe cursa dubla

Dimensiunile geometrice ale aschiei, precum si elementele regimului de aschiere sunt notate pe fig. 20.1.

Dupa cum rezulta si din schema procedeului de prelucrare (fig. 20.1.), la rabotare exista o cursa activa si una in gol. Din aceasta cauza, productivitatea prelucrarii este mai mica decat in cazul strunjirii, al frezarii etc

b. Masini de rabotat

1 Masina de rabotat transversal (fig. 20.2.) este o masina avand cutitul mobil. Miscarea principala de aschiere, care este o miscare rectilinie-alternativa, este executata de scula. Scula aschietoare 1 se fixeaza intr-undispozitiv special 2, legat de berbecul 3. Dispozitivul sau suportul port cutit2 are posibilitatea sa se deplaseze efectuind o miscare de avans intr-un plan vertical sau inclinat fie manual, fie automat. Deplasarea manuala a cutitului se realizeaza cu ajutorul manetei m1. Berbecul masinii 3 executa o miscare de du-te-vino, deplasindu-se pe ghidajele prevazute in batiul 4. Piesa de prelucrat 6 se aseaza pe masa 5 si executa impreuna cu aceasta miscarea secundara de aschiere. Masa masinii se deplaseaza orizontal pe ghidajele 7, prevazute