Diminuarea poluării chimice și sonore la autovehicule

Cuprins referat Cum descarc?

1. Scurt istoric al tehnologiei diesel 3
2. Particularitati constructive ale motorului 3
2.1. Particularitati constructive ale motorului 4
3. Caracteristicile combustibilului 4
3.1. Caracteristicile combustibilului 4
4. Starea tehnica a motorului 5
4.1. Starea tehnica a motorului 5
4.2. Natura aplicatiei si regimul de exploatare 5
5. Calculul emisiilor de oxizi de azot la motorul diesel 6
6. Eficienta reducerii emisiilor poluante 8
6.1. Natura sistemului catalitic activ 9
6.2. Compozitia stratului intermediar 9
6.3. Materialul suportului 9
6.4. Temperatura gazelor arse 10
6.5. Reducerea continutului de sulf 10
6.6. Optimizarea catalizatorului 11
6.7. Variatia temperaturii gazelor arse in catalizator 11

Extras din referat Cum descarc?

1. Scurt istoric al tehnologiei diesel
Rudolf Christian Karl Diesel 1858 - 1913 este descoperitorul asa-numitului motor diesel. In 1892 obtine patentul pentru ceea ce mai tarziu avea sa devina motorul diesel.
Alte date importante din istoria motorului diesel:
o 1897 prezentarea motorului diesel de catre MAN
o 1910 patent britanic asupra ,,injectorului cu comanda hidraulica" pentru injectia conbustibilului in motorul diesel
o 1923 primul camion cu actionare cu motor diesel, construit de Benz-MAN
o 1927 pompa de injectie Bosch pentru NKW
o 1936 prezentarea la Berlin a Daimler Benz 260 D
o 1975 prima serie mare de pompe de injectie cu distribuitor rotativ pe VW Golf
o 1978 primul motor diesel pe autovehicule cu turbosupraalimentare de la Daimler-Benz
o 1986 prima injectie electronica la BMW
o 1989 prima injectie diesel de la Audi pe autovehicule
o 1990 catalizator pe motorul diesel (VW)
o 1995introducerea primului diesel ecologic
o 1996 pompa cu pistoane radiale cu ventil actionat magnetic (VP 44) de la Bosch
o 1997 Common-Rail la autovehicule de la Fiat pe Alfa 156
o 1998 introducerea pompei-duze la autovehicule de la VW
o 2000 filtru de particule de la Peugeot
2.Particularitati constructive ale motorului:
- intensitatea curentului de aer (turbulente din camera de ardere);
- cantitatea de gaze reziduale (functie de caderea de presiunea la evacuare);
- numarul de supape pe cilindru (tipul chiulasei: cu 2 sau 4 supape);
- arhitectura camerei de ardere:
- camera de ardere unitara;
- camera de ardere divizata.
- forma camerei de ardere si dimensiunile ei;
- caracteristica de transfer termic a camerei de ardere:
- raportul suprafata / volum al camerei de ardere;
- proprietatile de conductibilitate a peretilor.
- supraalimentarea (presiunea aerului aspirat in cilindru- pa);
- racirea intermediara a aerului de admisie (temperatura aerului aspirat-Ta);
- caracteristicile instalatiei de ungere:
- consum de ulei;
- calitatea uleiului;
- scurgeri de ulei;
- conceptia instalatiei de ungere;
- dimensiunile principale ale cilindrului:
- D - diametrul cilindrului;
- S - cursa;
- raportul S/D;
- raportul de compresie;
- fazele de distributie;
- dispozitivele de pornire la rece;
- gradul de recirculare a gazelor arse;
- debitul variabil de aer.
2.1Particularitati constructive ale motorului.
Organizarea miscarii aerului in camera de ardere, caracterizata prin raportul de vartej, are o influenta contradictorie asupra NOx si a fractiunii insolubile din compozitia particulelor de aceea trebuie facut un compromis la alegerea valorii optime; exista deja solutii de camere de ardere cu vartej variabil.
Cantitatea marita de gaze reziduale din cilindru duce la micsorarea cantitatii de aer proaspat aspirat cu scaderea NOx si cresterea fumului, gazele arse ramase in cilindru micsoreaza cantitatea de O2 disponibila, franand reactiile de formare a NOx. Influenta favorabila a gazelor reziduale asupra reducerii NOx a condus la metoda recircularii gazelor arse (EGR-Exhaust Gas Recirculation), care consta in reintroducerea unei fractiuni din gazele arse in cilindru; cresterea gradului de recirculare este extrem de eficienta din punctul de vedere al reducerii NOx, dar si al HC, ceea ce se explica prin faptul ca o parte din HC din gazele arse nu se evacueaza direct in atmosfera, ci se reintroduce in cilindru, astfel incat o parte din acestea vor arde in ciclul urmator; utilizand EGR se micsoreaza cantitatea de aer din fluidul proaspat din cilindru, aparand tendinta de crestere a fumului si a duratei arderii, ceea ce duce la marirea consumului de combustibil; aceste tendinte sunt mai puternice o data cu marirea sarcinii, astfel ca EGR se dovedeste o masura foarte buna de reducere a NOx si a HC, dar numai in conditiile corelarii corespunzatoare a EGR cu sarcina motorului si in limitele acceptabile ale cresterii consumului de combustibil.
Camerele de ardere divizate au nivelul global al emisiilor mai redus cu circa 10% fata de cel al camerelor de ardere unitare, dar consumul de combustibil este mai mare cu aproximativ 10%.
3. Caracteristicile combustibilului:
- continutul de sulf;
- densitatea;
- volatilitatea;
- cifra cetanica;
- compozitia fractionata;
- continutul de hidrocarburi aromatice.
3.1 Caracteristicile combustibilului. 
Aceasta influenteaza considerabil emisia de particule si intr-o masura mai mica si emisiile poluante gazoase.
Continutul de sulf cauzeaza emisia de SO2 si implicit a unui procent variind intre 12 si 28% de particule (sau, dupa normele S.U.A. din 1994, pana !la 70%). De aceea, pentru reducerea emisiilor de particule, continutul de sulf a trebuit sa fie scazut de la 0,5% la 0,2% in 1994 si apoi la 0,05% in 1996-1997. Reducerea sulfului este necesara si pentru mentinerea eficacitatii reactoarelor catalitice montate pe motoarele diesel.
Densitatea combustibilului trebuie mentinuta in limite stranse (0,82/0,85) pentru a se evita modificarea debitului masic de combustibil.
Volatilitatea optima a combustibilului evita formarea funinginei impregnate cu hidrocarburi grele, care sunt responsabile de coxarea injectoarelor.
Cifra cetanica influenteaza NOx, HC si PT; pentru o scadere cu 1 unitate a CC, NOx creste cu 1 %, iar HC si PT cresc cu 2/4% pentru ciclul european cu 13 trepte si cu 10% la functionarea la sarcini mici si motorul rece.
Compozitia fractionata supravegheata, continand sub 10% hidrocarburi aromatice, conduce la reducerea semnificativa a emisiilor, in special a particulelor.
Desi avand o influenta inca controversata, continutul de hidrocarburi aromatice se pare ca are o contributie notabila asupra emisiei de particule.
Influenta caracteristicilor combustibilului asupra emisiilor poluante este tratata in detaliu intr-un capitol distinct al lucrarii.

Fisiere in arhiva (1):

 Diminuarea Poluarii Chimice si Sonore la Autovehicule.docx