Cuplaje

Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura permanentă sau intermitentă între 2 arbori, cu scopul transmiterii mişcării de rotaţie şi a momentelor de torsiune, fără modificarea valorilor nominale şi a sensului acestora.

Cuplajele se pot utiliza şi pentru realizarea legăturilor între un arbore şi piesele montate liber pe acesta: roţi dinţate, roţi de transmisie, roţi pentru lanţ.

Cuplajele pot servi ca elemente de siguranţă (limitare de moment, turaţie, sens).

Obiectivele utilizării cuplajelor:

cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale, unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale;

modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice);

micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) ;

cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje).

Clasificare:

1. permanente

- fixe (rigide): - cu bucşe

- cu manşon

- cu flanşe

- dinţate

- mobile (compensatoare)- cu elemente intermediare rigide

- abateri axiale

- abateri radiale

- abateri unghiulare

- abateri combinate

- cu elemente intermediare elastice - metalice

- nemetalice

2. intermitente (ambreiaje)

- după modul de transmitere a momentelor de torsiune

- mecanice

- electromagnetice

- hidraulice

- după caracteristicile funcţionale

- comandate - cu comandă mecanică

- cu comandă hidrostatică

- cu comandă electromagnetică

- automate - centrifuge ()

- direcţionale (sens)

- siguranţă

Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini :

- momentul de torsiune util care trebuie transmis;

- sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu;

- sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.

Marimea acestor sarcini depinde de :

tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice

construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru

M tc kM t

unde : M tc - momentul de torsiune de calcul;

M - momentul de torsiune nominal : Mt= P/= 30P/(n) [N.m] cu puterea P [W], viteza unghiulară [rad/s] şi turaţia n [rot/min];

k=k1* k2 – coeficientul de suprasarcină

k1- coeficient dependent de maşina motoare;

k2 - coefficient dependent de maşina de lucru.

Coeficientul k este funcţie de:

K=f ( masa accelerata, mersul masinii, tip masina lucru, motoare)

- f.micamare -uniform.. -ventilator.. - M.A.I.

socuri foarte mari m.ridicat …1)

Exemplu: k=1,6…1,7 pentru acceleraţia unei mese mici, a unei benzi transportoare cu mers uniform, acţionarea cu motor cu ardere internă (MAI) cu 4 cilindri.