Acordurile de la Camp David din 1978

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Acordurile de la Camp David dintre Egipt si Israel, incheiate cu medierea Statelor Unite in data de 17 septembrie 1978, reprezinta un eveniment remarcabil in istoria Orientului Mijlociu. Pentru trei decenii Egiptul a fost cel mai declarat dusman al Israelului, dupa ce a purtat patru razboaie si a sustinut cauzele panarabe si palestiniene, iar "doua generatii de arabi au crescut cu sentimentul ca statul Israel este un uzurpator al patrimoniului musulman, fiind deci ilegitim" . Nu este de mirare ca atunci cand presedintele Egiptului Anwar-el Sadat a anuntat intentia sa de vizitare a Ierusalimului, primul dintre evenimentele ce au condus la acordurile de la Camp David, majoritatea oamenilor au fost surprinsi, unii intr-adevar socati. 
In momentul in care acordurile au fost in sfarsit semnate, repercusiunile au fost la fel de dramatice: Egiptul, liderul istoric al lumii arabe a fost expulzat din Liga Araba, iar poporul egiptean nu a manifestat mult entuziasm.
La nivelul relatiilor superputerilor precum si regionale, rezultatul acordurilor de la Camp David a avut un impact substantial asupra intereselor superputerilor, izbucnirii razboaielor, precum si asupra politicilor regionale din Orientul Mijlociu. Mai mult, contrastele izbitoare dintre sistemele de guvernare din Egipt, Israel si Statele Unite ar trebui sa sublinieze efectele relative ale structurilor interne asupra procesului de negociere.
In cele din urma, daca personalitatile au jucat vreodata un rol major in afacerile internationale, atunci cu siguranta ar trebui sa fie personalitatile dominante ale lui Anwar Sadat si ale lui Menachem Begin, care au marcat evenimentele ce au condus la acordurile de la Camp David, in special in respectivul context al sistemelor lor de guvernare.
Desi acordurile, erau intelegeri bilaterale intre Israel si Egipt, ele includeau de asemenea si un acord cadru pentru autonomia palestiniana in Cisiordania si in Fasia Gaza, teritorii ocupate de Israel in timpul Razboiului de Sase Zile din 1967.
In final, miza era mare, iar termenii propusi promisesera sa afecteze politica Orientului Mijlociu pentru urmatorii ani. 
Caracteristici personale si politice despre actorii principali
-  Anwar Al Sadat
Personalitatea presedintelui Sadat cat si pozitia politica a acestuia, au afectat succesul sau de negociere la Camp David. Avand putina experienta de negociere inainte de acest moment, Sadat era prea increzator in omologii sai. 
Cel mai important, s-a bazat prea mult pe prietenia sa personala cu presedintele Carter si i-a incredintat acestuia prea multe informatii despre intentiile sale privind procesul de negociere. Carter pe cealalta parte a avut propriile sale stimulente pentru a crea un acord si nu a vrut sa para ca, favorizeaza o parte in detrimentul celelalte. Prin urmare, a fost dificil din punct de vedere politic si impotriva intereselor SUA sa ii sustina pozitia lui Sadat pentru prea mult timp, drept urmare nu este surprinzator ca, Carter nu a jucat mana la fel de conservator pe cat si-ar fi dorit Sadat. 
Sistemul politic centralizat din Egipt a limitat libertatea de miscare a lui Sadat in negocieri si probabil a dus la greseli de negociere. In calitate de presedinte, el detinea autoritatea decizionala finala si puterea politica de a influenta opinia publica, aceste lucruri reiesind din memoriile presedintelui Carter: ,,Poporul din Egipt ar putea fi usor manipulat de Sadat, iar credintele si atitudinile lor ar putea fi modelate de conducatorul lor" .Prin urmare, Sadat nu a putut respinge in mod credibil un anumit acord pe motiv ca nu ar putea mobiliza sprijinul intern din spatele acestuia, deoarece toata lumea stia ca mainile sale nu erau legate politic, avand putin spatiu pentru a manevra strategic. De asemenea, aceasta concentrare a puterii ducand la incredere excesiva.
"Sadat adesea nu lua in considerare sfaturile bune a consilierilor sai, uneori chiar pana in punctul de a provoca umilinte publice" . Un astfel de exemplu, de comportament a fost decizia sa costisitoare de a-i divulga pozitia de negociere lui Carter pentru protestul explicit al unuia dintre asistentii sai de top.
In concluzie, inclinatia lui Sadat de a avea incredere excesiva in omologii sai si pozitia sa puternica in guvernul egiptean i-au afectat capacitatea de a negocia un rezultat optim pentru tara sa.

Fisiere in arhiva (1):

 Acordurile de la Camp David din 1978.docx

Bibliografie

1. H. Kissinger, Ordinea mondiala -  Reflectii asupra specificului natiunilor si a cursului istoriei, Editura RAO, Bucuresti, 2014;
2. J. Carter, Keeping Faith -  Memoirs of a President, University of Arkansas,USA,1982;
3. S. Telhami, International Bargaining and the Level of Analysis Problem: The Case of Camp David, University of California, Berkely, 1986;
4. W. Quandt, Camp David: Peacemaking and Politics, Brookings Institution Press, USA,1986;
5. S. Telhami, The Camp David Accords-Pew Case Studies in International Affairs, Institute for the Study of Diplomacy, Georgetown University, USA,1992;
6. W. Quandt, Camp David: Peacemaking and Politics, Brookings Institution Press, USA,1986;
7. S. Telhami, The Camp David Accords: A Case of International Bargaining, University of Maryland, 2001.
8. CIA, President Carter and The Role of Intelligence in The Camp David Accords, CIA Library Publication;
9. CAMP DAVID ACCORDS - Strategic Studies , SPRING & SUMMER 1993, Vol. 15, No. 3/4, SPECIAL ISSUE: The Middle East Peace Process (SPRING & SUMMER 1993);
10. Camp David Accords and Related Documents, Chaim Herzog Center for Middle East Studies and Diplomacy, 1998.