Ștefan Neaga

La 18 ani Stefan Neaga a absolvit scoala muzicala. Programul examenului de absolvire cuprindea preludii si fugi de Bach, sonata in do# minor, opus 27 ,,Sonata Lunii" de Beethoven, ,,Dumca" de Ceaikovski, concertul nr.1 pentru pian si orchestra de Liszt. Auditorii, ce umplura sala pana la refuz il aplaudau cu caldura pe talentatul interpret. Stefan Neaga a terminat cu distinctie scoala muzicala din Chisinau. El a absolvit-o, avand conceptii progresiste despre arta muzicala si cu speranta de asi perfectiona in continuare maiestria de pianist.

In preajma absolvirii scolii muzicale St. Neaga s-a intalnit cu Grigoras Dinicu, violonist-concertist roman care se bucura pe atunci de mare popularitate. Intalnirea cu acest muzicant atat de apropiat de arta populara, a jucat un rol important in viata viitorului compozitor.

Intalnirea lui St. Neaga cu G. Dinicu nu a fost intamplatoare . Odata, venind in turneu la Chisinau G. Dinicu a intrat in restaurantul hotelului ,,Londra" anume pentru a-i asculta pe muzicantii din partea locului si, in special pe pianistul Neaga, caci nu odata auzise de talentul muzical al acestuia lui G. Dinicu i-a placut cum canta tanarul pianist ti el i-a propus sa treaca in orchestra sa care se bucura pe atunci de mare popularitate. Oferta a fost acceptata. El se muta cu traiul la Bucuresti. Astfel in 1920 a inceput oi noua etapa in viata si activitatea muzicala a viitorului compozitor.

Lucrand in orchestra lui Dinicu in calitate de acompaniator treptat Neaga se inrola in activitatea de creatie, ocupandu-se cu prelucrarea cantecelor populare.

Dupa cum marturisesc Iu. Guz, a A . Hararu, I. Dailis, colaborarea cu seful orchestrei a exercitata o influenta binefacatoare asupra evolutiei talentului lui Neaga si succeselor sale de creatie. In particular, interesul lui Neaga pentru prelucrare de cantece populare a luat nastere anume multumita lui Dinicu.

Fiecare aparitie a orchestrei cu participarea lui Neaga pe scena restaurantului bucurestean ,,Atenee palace" aduna un numeros auditoriu.

Dar desi munca pe podiumul restaurantului de noapte aducea castiguri bune ea nu putea satisface cerintele spirituale a lui Neaga. Visul de a intra la conservator il atragea din ce in ce mai mult. El si dadea prea bine seama, ca maiestria muzicianului depinde in mare masura si de profunzimea culturii sale muzicale, de tainicirea si multilateralitatea cunostintelor in domeniul muzicii.

In 1920 el intre la academia de muzica si arta dramatica. Aici el studiaza in clasa de pian special la profesorul G. Saegiu si concomitent la conducatorul clasei de compozitie la profesorul A. Castaldi, italian de origine. La inceput aceasta se indoia de aptitudinile lui Neaga si nu l-a primit in clasa sa. Numai perseverenta tunarului care frecventeaza orele de studiu in calitate de auditor si aptitudinea lui exemplara fata de invatatura il fac pe profesor sa-si schimbe parerea initiala si sa-l inscrie pe Neaga in numarul elevilor sai.