Lucrarea "Ipostaze contemporane ale folclorului muzical dambovitean" s-a materializat in urma unui lung si anevoios proces de cautari, cercetari, analize si prelucrari a unui material etnografic si muzical ce mi-a fost prezentat de numerosi informatori, acoperind aproape toata zona judetului Dambovita. Cele opt capitole ale prezentului demers isi propune sa evidentieze cele mai semnificative creatii muzicale, productii sau fenomene folclorice fara a avea pretentia unei tratari exhaustive. Partea introductiva, care constituie si capitolul I cuprinde, generic, coordonatele istorico-geografice si etnofolclorice ale tinutului dambovitean. Succesiunea secventelor si a "evenimentelor" (geografice, istorice, etnografice si de creatie folclorica) s-au axat pe ideea generatoare a lucrarii, aceea ca tinutul dambovitean este o vatra materiala si spirituala de referinta a neamului romanesc. Expunerea genurilor si categoriilor muzicale reprezentative pentru folclorul dambovitean n-ar putea fi facuta fara a prezenta contextul istoric, geografic, modul de existenta si continuitatea de locuire a populatiei autohtone pe aceste meleaguri. Zona geografica ce cuprinde judetul Dambovita este asezata in partea central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita si Cricovul Dulce (cu afluentii lor) - ape ce fertilizeaza, deopotriva, glia si lirica : "Dambovita apa dulce Cin' te bea nu se mai duce, Ialomita apa ta Buna ca inima mea." Vaile Dambovitei si Ialomitei au constituit porti de trecere (Drumul mare, Drumul mocanilor, Ulita Vamii etc.) spre Ardeal contribuind la schimbul de valori materiale, spirituale si culturale cu celelalte provincii romanesti. Relieful foarte variat este dispus in trei etape, ce se succed de la nord la sud ; zona montana (central-nordica), succesiunea de dealuri si depresiuni (partea centrala a judetului), Campia Inalta a Dambovitei si Ialomitei cu Campia de Subsitenta a Titului. In acest spatiu geografic s-a conturat de-a lungul secolelor si mileniilor o civilizatie autentica ce pastreaza memoria culturala si materiala a stramosilor nostrii. Cercetarile arheologice efectuate pe teritoriul judetului Dambovita au demonstrat o continuitate neantrerupta de locuire pe aceste meleaguri. Primele indicii ale unei culturi materiale umane locale dateaza din paleoliticul inferior - unelte de silex - descoperite in zona satelor Ionesti si Puntea de Greci (partea sud-estica a judetului din perioada anterioara anilor 35.000 I.Hr.). In paleolitilcul superior (cca. 35.000-1.000 I.Hr.) aria si numarul descoperirilor cresc, atat in zona mentionata mai sus, cat si la Potlogi, Morteni si Butimanu.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).