Transformarea Martensitica

Referat
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 6452
Mărime: 4.42MB (arhivat)
Publicat de: Iorgu Ganea
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Geru Ioan

Extras din referat

Una din cele mai importante transformari din materialele metalice este transformarea martensitica. Aceasta transformare se produce in unele metale care prezinta transformari polimorfice ca fierul, cobaltul, titanul si zirconium si in unele aliaje feroase si neferose ca oteluri, aliaje fier-nichel, cupru-aluminiu, cupru-staniu, indium-thaliu, litiu-magneziu etc.

Transformarea martensitica este o transformare fara difuzie; ea se produce la temperaturi scazute unde viteza de difuzie si viteza de autodifuzie sint nule. S-a aratat ca este tot o transformare cu germinare si crestere dar sint deosebiri esentiale intre transformarile cu difuzie si transformarea martensitica deosebiri care privesc atit modul de formare si natura germenilor cit si modul lor de crestere.

Germenii la transformarea martensitica pot fi formati prin trei procese:

a – germinare clasica omogena sau eterogena prin fluctuatii termice;

b - fixare prin racire brusca a embrionilor formati la temperatura inalta; acesti embrioni la temperatura de formare aveau dimensiuni subcritice, la temperatura de racire dimensiunile lor sunt supracritice;

c – pe cale atermica prin gruparea unor defecte de structura obtinindu-se centre de deformare cu structura apropiata de a martensitei. In toate cazurile nucleele sint separate de matrice prin interfatele coerente si semicoerente.

Nucleele odata formate cresc adica interfetele avanseaza prin deplasari coordonate ale unor grupuri mari de atomi din faza initiala. Astfel de deplasari se produc in asa fel incit ele dau nastere unor structuri; in timpul acestor deplasari fiecare atom parcurge distante mai mici de un parametru de retea. Fiind vorba de o deplasare simultana, coordonata a unui numar mare de atomi, procesul cresterii germenilor de martensita se deosebeste net de procesele cresterii germenilor prin difuzie fiind similar proceselor de alunecare si maclare. Dupa transformare un atom are aceeiasi vecini ca si in faza initiala, numai ca pozitiile lor relative sunt diferite.

Ca urmare compozitia chimica a martensitei este identica cu cea a fazei initiale. Un cristal de martensita contine acelasi numar de atomi ca si regiunea din cristalul initial din care s-a format dar modificindu-se reteaua, forma si volumul cristalului de martensita este diferit. Schimbarea volumului si formei prin transformarea martensitica se pune in evidenta lustruind inainte de transformarea martensitica suprafata unui cristal al fazei initiale; dupa transformare pe fata plana a cristalului initial apar regiuni inclinate.

Figura 1 Modificarea formei la cresterea unui cristal de martensita

Din figura se vede ca cristalele de martensita au forma de placi care strabat cristalul fazei initiale de la o limita la alta doar ca la cresterea sa nu intilneste alte placi de martensita; in cazul general intr-un cristal de faza initiala se formeaza mai multe placi de martensita care se intilnesc sub diferite unghiuri, pe suprafata lustruita a cristalului formind un aspect acicular caracteristic.

Placile de martensita formate intr-un cristal al fazei initiale sint paralele cu anumite plane ale fazei initiale, plane numite habitale. Planele habitale sint plane de indici mari; in cazul otelurilor cu continut ridicat in carbon planele habitale sint planele (225) ale austenitei γ. Planele habitale variaza cu compozitia si cu temperatura de reactie. Este clar ca intre cristalele de martensita si cristalele din care s-au format exista o relatie de orientare; pentru citeva metale si aliaje, aceste relatii sunt date in tabelul urmator:

Tabel Relatiile de orientare dintre cristalele de martensita si cristalele fazei initiale

Metalul sau aliajul Compozitia Transformarea la racire Relatii intre plane Relatii intre directii Plan habital

Au-Cd

Co

Fe-C

Fe-Ni

Li 47,5%at Cd

100%

0.,4-1,5% C

27-33% Ni

100% c.v.c.→ortorombic

c.f.c.→h.c.

c.f.c.→t.v.c.

c.f.c.→c.v.c.

c.v.c.→h.c. (001)║(001)

(111)║(0001)

(111)║(110)

(111)║(110)

(110)║(0001) [111]║[110]

[110]║[1120]

[110]║[111]

[110]║[110]

[111]║[1120] -

(111)

(225)

(259)

-

Variatia energiei libere cu temperature pentru o faza β care la raciere se poate transforma la subraciri mici in faza de echilibru α iar la subraciri mari in faza metastabila (martensita) α’ este aratata in figura 2

Figura 2 Variatia energiei libere cu temperatura pentru faza βde temperatura inalta, faza de echilibru α si faza metastabila α′

La T<Te este faa stabile β, iar la T= Te se afla in echilibru α+β. Faza α’ are aceeasi compozitie ca si β, fiind obtinuta din β print-o transformare fara difuzie, deci la subraciri mari. Energia ei libera F’α este mai mare decit energia libera a fazei de echilibru α pe intreg intervalul de temperaturi insa la temperaturi T<T0, Fα’ < Fβ. Ca urmare formarea fazei α’ la temperaturi T>T0 nu este posibila insa la temperaturi T<T0 se formeaza numai aceasta faza cu toate ca si la aceste temperaturi energia ei libera este mai mare decit a fazei α insa formarea ei necesita o energie de activare mult mai mica decit energia de activare a fazei α.

Preview document

Transformarea Martensitica - Pagina 1
Transformarea Martensitica - Pagina 2
Transformarea Martensitica - Pagina 3
Transformarea Martensitica - Pagina 4
Transformarea Martensitica - Pagina 5
Transformarea Martensitica - Pagina 6
Transformarea Martensitica - Pagina 7
Transformarea Martensitica - Pagina 8
Transformarea Martensitica - Pagina 9
Transformarea Martensitica - Pagina 10
Transformarea Martensitica - Pagina 11
Transformarea Martensitica - Pagina 12
Transformarea Martensitica - Pagina 13
Transformarea Martensitica - Pagina 14
Transformarea Martensitica - Pagina 15
Transformarea Martensitica - Pagina 16
Transformarea Martensitica - Pagina 17
Transformarea Martensitica - Pagina 18
Transformarea Martensitica - Pagina 19
Transformarea Martensitica - Pagina 20
Transformarea Martensitica - Pagina 21
Transformarea Martensitica - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Transformarea Martensitica.doc

Alții au mai descărcat și

Oțeluri pentru construcții navale

Caracteristicile mecanice ale marcilor de oteluri sunt prezentate în tabelul 1 Tabelul 1 Marca otelului Starea de livrare Rm (N/mm2) ReH (N/mm2)...

Metalurgia Cadmiului

METALURGIA CADMIULUI Tehnologiile de prelucrare a sub produselor cu continut de cadmiu pentru obtinerea cadmiului includ in mod necesar...

Metalurgia Molibden

METALURGIA MOLIBDENULUI Introducere: Molibdenul a fost descoperit in anul 1778 de catre Scheele prin dezagregarea cu acid azotic. Productia de Mo...

Măsurarea debitelor

1. Consideratii teoretice Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale. Debitul se defineste ca fiind...

Metalurgia Wolframului

1.Obtinerea W din concentratie de Wolframit prin sinterizare alcalina. Reactiile chimice de baza la faza de sinterizare sunt: 2FeWO4 +...

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Biomateriale

CAPITOLUL I BIOMATERIALE 1. Definiție, Caracterizare Biomaterialul în terminologia medicală este „orice material natural sau sintetic (care...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Te-ar putea interesa și

Analiza Experimentală a unor Repere Metalice cu Compoziții Chimice din Sistemul de Aliere Fe3C Aflate în Componența unui Distribuitor al Fluxului de Presiune

CAPITOLUL I . Introducere Dezvoltarea principalelor ramuri industriale , metalurgia ; construcţia de maşini ; chimia ; energetica ; electrotehnica...

Aspecte ale protecției mediului. studii privind deșeurile de electronice și electrocasnice

INTRODUCERE PROTECTIA MEDIULUI Un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditie esentiala pentru proprietatea pe termen lung si pentru...

Nanocompozite Alumino-Zirconice

1. OXIDUL DE ZIRCONIU. OXIDUL DE ALUMINIU Proprietăţile deosebite ale oxidului de zirconiu (ZrO2), îl impun în ştiinţa si ingineria materialelor...

Tratamente termomecanice aplicate aliajului cu memoria formei CuAlNi13

1. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR DIN DOMENIUL ALAMELOR ŞI BRONZURILOR 1.1Alamele 1. 1.1 Generalităţi, structură, proprietăţi Pentru...

Studii și cercetări privind tratamentele termice și transformările care au loc în oțeluri

1. Transformări principale în oțeluri În stare de echilibru, oțelurile vor prezenta structuri corespunzătoare diagramei Fe - Fe3C. Dacă din...

Aliajul cu Memoria Formei Ni-Ti

1. NOTIUNI GENEREALE Fenomenul de „memorie a formei” este prezent la anumite aliaje cu transformare martensitică reversibilă în care martensita...

Aliaje cu Memoria Formei

Actuatori pe bază de aliaj cu memoria formei Actuatorii realizaţi pe bază de aliaje cu memoria formei - AAMF, au în structură unul sau mai multe...

Tratamente Termice

Capitolul 1.Tratamente termice primare si secundare 1.1 GENERALITĂŢI 1.1.1 Parametrii de bază şi scopul tratamentelor termice Pentru obţinerea...

Ai nevoie de altceva?