Potentialul Romaniei de a Produce Tutun

Extras din referat Cum descarc?

Toate formele sub care se consuma tutunul astazi apartin bastinasilor Americii. In 1560 tutunul a fost adus in Europa si de aici in Asia mica, Africa si Australia . Pe la 1600-1605 marinarii si negustorii l-au introdus in China, India si alte tari indepartate. Europenii au aflat de existenta tutunului numai dupa descoperirea Americii. In 1560, un medic spaniol l-a folosit ca planta medicinala contra durerilor de cap, bronsitei etc, utilizarea care a avut-o pana in anul 1800. De fapt si astazi medicamentele cu baza de nicotina vitamina antipelogroasa PP si remifonul sunt folosite cu success in medicina.
Prizatul tutunului isi are originea tot in folosirea lui ca planta medicinala. La inceput se priza pentru o inlatura durerea de cap, ulterior insa prizatul a devenit un obicei.
Fumatul care constituie astazi intrebuintarea de baza a tutunului s-a inpamintenit si extins in Europa mult mai tarziu. Desi la descoperirea Americii, europenii au cunoscut mai intai tigara de foi in forma ei primitive in Europa , ( mai intai in Anglia, apoi in Olanda, si restul tarilor ) la inceput s-a fumat cu pipa. Pipa a fost inlocuita cu timpul cu tigarile de foi, a caror tehnica de confectionare a venit din Cuba in Spania de unde s-a raspandit in toata Europa.
In Europa centrala, tigaretele au fost aduse din Rusia, unde s-au introdus din Siria si Persia de catre marinarii spanioli. Din Crimeea tigaretele de format rotund si cu carton (papiroose) s-au transmis la turci. Turcii au folosit insa tigareta fara carton, careia si astazi i se spune pe nedrept tigareta cu format turcesc.
Mestecatul tutunului a fost practicat, pentru prima data de catre marinarii din regiunea de coasta din Anglia, si tarile Scandinave.
In tara noastra se pare ca atat tutunul cat si fumatul au fost cunoscute in a doua jumatate a secolului XVII, ceea ce nu exclude posibilitatea introducerii fumatului cu mult mai devreme. Dupa P. nibalescu, ca prim document asupra acestei ipoteze, sunt pipele ( lulelele ) de pamant de diferite forme gasite impreuna cu alte obiecte in ruinele cetatii Suceava, dintre care una purta inscriptia anului 1571.
In decursul timpului in tara noastra s-au practicat toate felurile de intrebuintare a tutunului cu exceptia mestecatului.
CAPITOLUL I.
1.1. Importanta
Tutunul este una din plantele agricole cu importanta specifica, frunzele acestei plante intrebuintandu-se in primul rand, in industria produselor pentru fumat (tigarete, tutun de pipa, etc).
Din frunzele varietatilor bogate in nicotina se prepara praful de tutun si apoi lesia sau zeama de tutun, un foarte valoros insecticide.
Frunzele de tutun constituie si materie prima pentru obtinerea nicotinei, substanta mult utilizata in industria farmaceutica. De asemenea din frunzele de tutun se poate obtine acid citric, care se afla in frunzele de tutun proaspete de mahorca in cantitate de 10- 15%.
Semintele de tutun contin 35- 40% ulei, care poate fi extras si folosit in alimentare si industrie.
Importanta tutunului este marita de faptul ca unele soiuri valorifica economic soluri cu potential productive redus, cum sunt solurile nisipoase, erodate sau alte soluri putin productive.
Pentru a reduce din efectele negative ale tutunului asupra organismului uman s-au creeat numeroase institutii, specializate de producere si industrializare, care, intre alte probleme, urmaresc staruitor producerea unei materii prime pentru tigarete al carei efect negativ asupra fumatorului sa fie redus la minim sau anihilat complet.
1.2. Compozitia chimica a frunzelor de tutun
Aceasta determina calitatea produselor, fiind influentata de insusirile soiului, de factorii de mediu (clima si sol), varsta plantei, pozitia frunzei pe tulpina etc. si poate fi imbunatatita pe diferite cai.
Substanta uscata a frunzelor de tutun este formata din 75 - 92% compusi organici si 8 - 25% compusi minerali.
Compusii organici sunt alcatuiti din hidrati de carbon solubili si insolubili, compusi azotati, acizi organici, rasini si uleiuri eterice, iar cei minerali din compusii calciului si potasiului.
Hidratii de carbon solubili reprezinta 2 - 27% din substantele organice, in functie de soi si conditiile de vegetatie si influenteaza in mod deosebit insusirile fumative ale tutunului. Un continut, ridicat in hidrati de carbon solubili se gaseste in tipul de tutun Virginia (27%), mijlociu la tipul oriental (19 - 20%) si redus la tipul de mare consum (2 - 3%). Prin arderea hidratilor de carbon solubili se formeaza acizi organici, aldehide, fenoli si alte substante care imbunatatesc aroma si gustul tutunului. Celuloza (7 - 8%) are rol principal in intretinerea arderii.
Substantele organice cu azot oscileaza intre l - 6% din substanta uscata; continut mai redus se inregistreaza Ia soiurile cu frunze de culoare galbena (1-2%), moderat fa cele cu frunze rosii (2 - 3%) si continut ridicat la cele cu frunze de culoare inchisa (peste 3).
Substantele albuminoide, in cantitate mare, influenteaza negativ calitatea tutunului; prin ardere, ele imprima gust si miros neplacute. Tutunurile pentru tigarete din tara noastra contin 6 - 10% substante albuminoide, iar cele pentru tigari de foi intre 11 si 17% albumine din substanta uscata.
Pentru calitatea tutunului prezinta o deosebita importanta raportul intre hidratii de carbon solubili si substantele albuminoide, exprimat in valori procentuale din substanta uscata, raport denumit coeficientul Smuk. Cu cat acest coeficient este mai mare, cu atat calitatea tutunului este mai buna. La soiurile de calitate superioara coeficientul Smuk este de 1,8 - 3, pe cand la cele de calitate inferioara se situeaza sub cifra 1.
Aminoacizii ocupa 0,25 - 0,58% din substanta uscata si au actiune pozitiva asupra fumatului, indeosebi la tutunul pentru tigari de foi.
Nicotina (C10H14N2) este principalul alcaloid din frunzele de tutun, influentand, in cea mai mare masura, calitatea tutunului si sanatatea organismului uman. Mahorca (Nicotiana rustica) contine 8 - 16% nicotina, in timp ce tutunul (N. tabacum) numai 0,3 - 5,0%, cu diferentieri in functie de tipul de tutun: 0,3 -1,0% ia tipul oriental; l - 2% la tipul semioriental si Virginia; 1,5 - 2,5% la tipul de mare consum si 2,5 - 5% la tutunul pentru tigari de foi. Continutul in nicotina este mai mare in conditii de clima umeda, pe soluri mai grele si mai reci, pe cele fertilizate abundent cu azot si mai mic in conditii de clima secetoasa si pe soluri slab aprovizionate cu azot (N. ANITIA, 1975). Alaturi de nicotina se mai gaseste nornicotina si anabasina.
Nicotina se gaseste in toate organele plantei, cu exceptia semintelor mature, dar depaseste 66,5% in frunze. Continutul frunzelor in nicotina este influentat de pozitia acestora pe tulpina. Locul de sintetizare a nicotinei in planta este coletul si nu radacina plantei (F. CRESCINI, 1969).


Fisiere in arhiva (1):

  • Potentialul Romaniei de a Produce Tutun.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!