Monografia satului Stoiana

1.Aşezarea geografică

Călătorul care străbate Podişul Transilvaniei pe DN1C, între localitatea Cluj-Napoca şi Gherla, întâlneşte în satul Fundătura o ramificaţie la stânga, DJ 109 B.Mergând aproape paralel cu Valea Lonei din comuna Dăbâca şi cu Valea Mărului din comuna Aluniş, Valea Lujerdiu îşi adună apele din locurile care alcătuiesc comuna Corneşti.

Situată în N-V-ul judeţului Cluj, la o distanţă de 47 km faţă de municipiul Cluj-Napoca şi la 28 km faţă de municipiul Gherla, comuna Corneşti are o suprafaţă de 82,98 km. (anexa 1)

Comuna Corneşti are următoarele coordonate geografice: paralela de 47°00’ şi este cuprinsă între meridianele 23°30’ şi 24°.Hotarele comunei şi respectiv limitele administrative sunt următoarele:

- în N – comuna Bobâlna

- în E – comunele Jichişul de Jos, Aluniş, Iclod

- în S – comuna Iclod

- în V– comunele Dăbâca şi Panticeu (anexa 2)

În componenţa comunei se află următoarele sate: Corneşti (reşedinţa comunei), Bârlea, Igriţia, Lujerdiu, Morău, Stoiana, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus, Tioltiur.(anexele 3 şi 4)

Conform “Codului Poştal al localităţilor din România”, satele Bârlea, Igriţia, Lujerdiu, Morău, Stoiana, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus şi Tioltiur sunt unicate în ţară, în ceea ce priveşte denumirea lor.

2.Structura geo-morfologica

Aşezată în stânga râului Someşul Mic, în segmentul care alcătuieşte Dealurile Dejului, satul Stoiana are un relief tipic Podişului Transilvan şi este format din dealuri domoale în general, dar unele cu pante abrupte despărţite de văi.Coastele dealurilor uneori domoale sunt prielnice pentru culturi, iar alteori abrupte, acoperite de păduri şi păşuni.

Pe malurile văii Lujerdiului întâlnim lunca acestui pârâu cu lăţimi variabile, denumită de localnici „rât” şi fiind prielnică pentru cultivarea plantelor.

Terenurile, fie agricole, fie neagricole, au denumiri interesante: Bechendraş, Coasta Roşie, Cărpânaş, Branişte, În faţă.

În decursul existenţei sale relieful satului Stoiana a fost modelat de apa ploilor, a zăpezilor şi de vânturi, formând forme diferite.În ultimii ani se manifestă frecvent şi alunecări de teren sub formă de cuiburi si mormane de suprafaţă, dar şi alunecări intense mai adânci care au antrenat o suprafaţă din culmea dealului până în vale.Procesele de modelare a reliefului dau aspectul de terasare pe nivele de 90-110 m şi 35-40 m precum şi sectoare de “defilee epigenetice tăiate în tufuri” în zona Stoiana-Morău.

În arealul satului se disting următoarele tipuri de soluri: argilo-nisipoase, ravene şi destul de fertile, acoperite în unele locuri cu humus, precum şi gresie carpatină, formată din piatră cu nisip.Tufurile vulcanice sunt cea mai frecventă formă a compoziţiei solurilor.

3.Hidrografia

Hidrografia zonei este formată din pârâul Lujerdiu, care străbate comuna de la N la S.Este un afluent din Podişul Someşan al râului Someşul Mic, alături de Borşa şi Luna.Deşi adună apa mai multor izvoare, din punct de vedere al debitului, pârâul Lujerdiu are un caracter permanent numai în cursul mijlociu şi inferior.

În satul Stoiana, pârâul are 3 afluenţi, care nu au un caracter permanent, având debit doar pe timpul ploilor sau topirea zăpezilor.Alimentarea pârâului este din ape subterane, dar şi superficiale, din apa ploilor şi topirea zăpezilor.

Alimentarea cu apă potabilă se face în majoritatea satelor din fântâni.Numai în satele Stoiana şi Lujerdiu au fost captate izvoare şi introdusă reţea de alimentare.