Comportamentul consumatorului de țigări

Capitolul 1 : Prezentare generală

De mii de ani, oamenii fumeazǎ sau mestecǎ frunze de tutun (Nicotiana tabacum). Tutunul a fost descoperit şi cultivat pentru prima datǎ pe continentul american, chiar din anul 6000 î.e.n.

Încǎ de la început, folosirea tutunului a fost extrem de controversatǎ. Unele persoane îi apreciau calitǎţile medicinale. Spre exemplu, se presupunea cǎ tutunul protejeazǎ de efectele devastatoare ale ciumei. Mai târziu, în secolul XVII, oamenii speculau cǎ poate exista o legatura între boli, cum ar fi cancerul, şi utilizarea tutunului. Metodele de cercetare moderne pun la dispoziţie dovezi ale influenţei nefaste a tutunului asupra sǎnǎtǎţii.

În ciuda tuturor avertismentelor, oamenii continuǎ sǎ foloseascǎ nicotina.

Ţigǎrile conţin între 8 şi 20 de miligrame (mg) de nicotinǎ (depinzând de marcǎ), însǎ doar aproximativ 1 mg este absorbit de organism atunci când se fumeazǎ o ţigarǎ.

Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, dintre care 60 de substanțe cancerigene pentru om, mentionand aici nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon".

“Potrivit unui studio recent al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, trei sferturi dintre români se declară ca fiind nefumători, dar 36% dintre aceștia spun că au consumat tutun în trecut.

Peste 60% dintre fumători declară că zilnic fumează între 11 și 20 de țigări. Aproximativ 36% fumează dimineața, în prima jumătate de oră după ce se trezesc, 15% fumează la 5 minute după trezire, 18% fumează în prima oră după ce se trezesc, iar 28% fumează la mai mult de o oră.

Studiul a fost făcut pe un eșantion de 1960 de persoane cu o vârstă de peste 18 ani, cu o eroare tolerată de plus sau minus 2,3%.

La nivel global, la fiecare 6 secunde o persoană moare din cauza fumatului. Un studiu al Centrului pentru Politici de Sănătate arată că anual 33 000 de români mor din cauza unor boli cauzate de tutun”.

Capitolul 2 : Procesul decizional de cumpǎrare

Comportamentul de cumpărare al unui consumator este influențat de factori culturali, sociali, personali.

Acesta se referă în mod specific la acţiunile întreprinse de consumator atunci când se decide dacă să cumpere sau nu un produs. Decizia de cumpărare propriu-zisă nu este adoptată instantaneu, ci apare ca rezultat final al unui proces secvenţial cu o anumită durată în timp.

2.1 Conştientizarea nevoii

Prima etapǎ a procesului decizional de cumpǎrare constă în recunoaşterea faptului că există o nevoie de acoperit sau o problemă de rezolvat. Conştientizarea nevoii se declanşează la constatarea unei discrepanţe între starea dorită şi starea de fapt. Aceasta este resimţită ca o senzaţie de lipsă sau de disconfort fizic sau psihic şi generează o tensiune interioară care activează procesul decizional. Conştientizarea problemei poate fi de douǎ tipuri: instantanee sau evolutivă.

În cazul ţigǎrilor, aceastǎ conştientizare e mai mult evolutivǎ, dacǎ ţinem cont de faptul cǎ dependenţa de nicotinǎ se creeazǎ în timp. Cu cât fumezi mai mult, cu atât nevoia simţitǎ este mai acutǎ şi fumatul devine un obicei. Senzaţia de disconfort pe care o provoacǎ lipsa ţigǎrilor este o stare de nervozitate, iritare, pierderea rǎbdǎrii.

Printre factorii ce contribuie cel mai frecvent la conştientizarea nevoii sunt:

epuizarea normală, disponibilitatea produsului, cultura, clasa socială, grupurile de referinţă,, starea financiară, factorii situaţionali şi, nu în ultimul rând, eforturile de marketing ale ofertanţilor.

Factorii menţionaţi fac parte din cele 4 categorii de influenţe asupra deciziei de cumpǎrare.

A. Influenţele psihologice

Deciziile şi acţiunile fiecǎrei persoane sunt influenţate de o varietate de forţe

interne între se includ nevoile şi motivaţia, percepţiile, învǎţarea, atitudinea şi personalitatea. Acestea afecteazǎ întregul comportament uman, inclusiv pe cel specific situaţiilor de cumpǎrare.