Caracterizarea Merceologică a Apei Minerale

Capitolul I : Nominalizarea şi definirea apei minerale

Apa minerală face parte din grupa băuturilor nealcoolice. Băuturile nealcoolice cuprind o mare varietate sortimentală cu perspective de diversificare continuă datorită nivelului înalt al solicitărilor cumpărătorului. Tipurile principale de băuturi nealcoolice sunt reprezentate în schema următoare:

Este o apă care are originea într-un acvifer ( zăcământ subteran, protejat de orice fel de poluare, provine dintr-o sursă exploatată prin una sau mai multa emergenţe naturale sau foraje şi este îmbuteliată în apropierea sursei, cu precauţii de igienă deosebite ).

În general, apele minerale provin din apele de precipitaţii care se infiltrează până la adâncimi destul de mari şi revin la suprafaţă încărcate cu săruri, gaze şi elemente radioactive.

Capitolul II : Prezentarea sortimentului

Apa minerală naturală face parte din grupa băuturilor nealcoolice şi se pot clasifica după:

- modul de obţinere a apei:

-din izvor natural ca la Stâna de Vale din Munţii Apuseni ( Izvorul Minunilor ), Vatra Dornei ( Izvorul Alb );

- prin forare – Harghita ( Perla Harghitei ), Borsec.

- destinaţia apei minerale:

- apele minerale naturale de consum;

- apele minerale medicinale.

Apele minerale naturale de consum se clasifică după concentraţia de CO în :

- apă minerală carbogazoasă natural. Dioxidul de carbon existent în apa minerală provine din aceeaşi sursă cu apa şi are acelaşi conţinut de CO ca la emergenţă;

- apă minerală necarbogazoasă. Apele la emergenţă nu conţin CO ;

- apă minerală decarbogazificată. Apele conţin mai puţin CO ca la emergenţă.

Eliminarea CO poate fi totală sau parţială ( apă plată ).

- apă minerală îmbogăţită cu CO din aceeaşi sursă cu emergenţa şi la îmbuteliere poate să ajungă cu o concentraţie mai mare ca la emergenţă;

- apă minerală carbogazificată, este o apă care a avut o cantitate mică de gaz sau nu a avut deloc CO , dar a devenit efervescentă prin adăugarea de CO alimentar.

Mineralizaţia totală a apelor minerale din România variază între 2,7g/l ( Zizin ) şi 15,5g/l ( Slănic Moldova ).

Pentru consum s-a stabilit ca mineralizarea apelor să fie de 6,6g/l. Din acest punct de vedere, apele minerale de masă se grupează în :

- ape minerale care conţin în jur de 5g săruri/l cum sunt apele de Borsec ( 5,6g/l ), Şarul Dornei ( 4,78g/l ), Covasna (4,4g/l );

- ape minerale care conţin cantităţi mici de săruri minerale ca Buziaş ( 3,6g/l ), Stânceni.

Apele medicinale conţin în compoziţia lor o serie de săruri după care se face şi clasificarea lor în :

- ape minerale alcaline. Aceste ape conţin de obicei NaCl, H S, sulfaţi ( SO ), CO şi minimum 1 g NaHCO ( KHCO )/1l apă. În ţara noastră se găsesc la Biborţeni , Borsec, Maluaşi Băi, Slănic Moldova, _Zizin;

- ape minerale arsenicale sunt apele ce conţin minimum 0,7 mg ion arsen ( As )/l apă.

Arsenul provine din spălarea unor roci cristaline de origine eruptivă, ce însoţesc filoanele metelifere. Ele se întâlnesc sub formă de ape arsenicale, femginoase, care în prezenţa aerului se oxidează foarte uşor. Astfel de ape sunt la Covasna, Vatra Dornei.

- ape minerale carbogazoase conţin minimum 1g CO /l. Dacă CO prezent în straturile

profunde ale subsolului nu întâlneşte H O în drumul său, iese la suprafaţă sub formă de gaz cunoscut şi sub denumirea de mofetă. Dacă întâlneşte un strat de apă el se dizolvă formând apa carbogazoasă. Cele mai importante zone cu apă carbogazoasă din România sunt : Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei, Zizin.

- ape minerale clorosodice sunt ape bogate în NaCl cu limita minimă 1g/l apă. Ele se găsesc

pure, de cele mai multe ori sunt mixte conţinând Fe , HCO , CO etc. Astfel de ape se găsesc la Cacica Băi, Ocna Mureş, Ocna Sibiului, Praid, Sărata Monteoru, Vulcana Băi etc.

- apele minerale femginoase conţin minimum 10mg ion Fe /l apă şi în mod constant conţin

CO . Fierul din aceste ape provine din spălarea rocilor eruptive; au o instabilitate foarte mare, deoarece în prezenţa aerului Fe trece Fe , de aceea se recomandă sa îmbutelierea să se facă direct de la izvor. Sunt extrase de la Buziaş, Covasna, Harghita, Lipova, Tuşnad.