Valoarea Diferențiată A Factorilor De Risc

Termenul factor de risc a aparut in jurul anului 1960 ca rezultat al studiilor epidemiologice, care indicau asociatia intre unele caracteristici ale grupurilor populationale studiate si aparitia mai frecventa a cardiopatiei ischemice si a altor boli cardio-vasculare aterosclerotice. Factorii de risc includ caracteristici ale modului de viata, caracteristici biochimice si fiziologice si unele elemente personale nemodificabile. La acelasi individ sunt prezenti de obicei mai multi factori de risc, formand riscul global. Cercetarile au identificat 3 factori de risc majori: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia si fumatul. 1. Stilul de viata: alimentatia bogata in grasimi saturate, colesterol, calciu; fumatul; consumul de alcool; sedentarismul 2. Caracteristici biochimice si fiziologice (modificabile): dislipidemiile: cresterea colesterolului total, al L. D. L. -colesterolului, scaderea H. D. L. -colesterolului; hipertensiunea arteriala; diabetul zaharat sau scaderea tolerantei la glucoza; obezitatea; factori trombogeni 3. Caracteristici individuale (nemodificabile): varsta; sexul; istoric familial de cardiopatie ischemica la varste relativ tinere (sub 55 ani); istoric personal de boli cardio-vasculare. Factorii de risc majori au un rol important atat in geneza leziunilor aterosclerotice, cat si in progresia bolii si in aparitia fenomenelor trombotice supraadaugate. Un studiu recent incheiat, studiul EUROASPIRE, identificand retrospectiv diferiti factori de risc la bolnavii cu cardiopatie ischemica, a ajuns la concluzii asemanatoare (1): din cei aproape 5000 de subiecti studiati fumatori erau 19%, 53% au avut hipertensiune arteriala, si 44% au avut hipercolesterolemie. Dislipidemia. Continutul in colesterol si esteri de colesterol al placii de aterom, structura celulelor spumoase si producerea experimentala a aterosclerozei (A. T. S. ) prin regim bogat in grasimi au fost argumentele initiale pentru implicarea lipidelor in producerea A. T. S. Lipidele (colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele) se gasesc in sange sub forma de complexe lipoproteice. Dislipidemiile constau in: cresterea colesterolului total, a L. D. L. -colesterolului, a trigliceridelor si scaderea H. D. L. -colesterolului. Cresterea colesterolului total si a L. D. L. -colesterolului este in relatie directa, gradata cu riscul A. T. S., respectiv a cardiopatiei ischemice. Riscul incepe la 150 mg% colesterol total, creste moderat pana la 200-250mg%, dupa care creste brusc. Studii epidemiologice (Framingham Heart Study, Multiple Risk Factor Interventional Trial) au demonstrat ca reducerea colesterolului total cu 10% scade riscul cardiopatiei ischemice cu peste 50%, intarzie progresia leziunilor si poate determina regresia ateroamelor tinere. Nivelul lui este determinat atat de factori genetici, cat si de factori alimentari. Exista un raport invers intre nivelul H. D. L. -colesterolului si riscul bolilor aterosclerotice. Nivelul la care apare riscul este de 35 mg%. Riscul este ...