Tehnica efectuării examenului psihic

Examenul psihic ofera informatii care se refera la starea mintala a bolnavului in momentul examinarii.Constituie o parte insemnata a foii de observatie psihiatrice si o caracteristica a ei.

Se efectueaza printr-o conversatie cu bolnavul, prin intrebari puse in cadrul unei discutii cu el in asa fefel incit acesta sa nu-si dea seama de scopul convorbirii pentru a nu modifica in mod voit simptomatologia si pentru a fi cit mai degajat.

Este importanta prima legatura cu bolnavul, cistigarea increderii lui si creerea unei atmosfere placute , propice unei cunoasteri amanuntite si reale a bolnavului.

Calitatea si importanta acestei legaturi a fost recunoscuta inca din antichitate.Astfel, SORANUS din EFES ,care a trait in timpul lui Traian ,spunea: ”Cu taranul sa vorbesti despre agricultura, cu marinarul despre mare”.Prin abordarea temelor familiare bolnavului posibilitateta investigatiei mintale este usurata, permitind o rapida apropiere a medicului de bolnav si deci o cistigare a acestuia , mai ales ca in unele cazuri emotia, autismul ,ostilitatea,banuiala ingreuneaza in mare masura examinarea psihica.O atitudine de compatimire pe care o aratam depresivului ii permite acestuia destainuirea.O interesare in delirul paranoicului, un optimism concordant cu cel al maniacalului si o incurajare a psihastenicukui servesc intotdeauna unei bune aprofundari psihiatrice.De-a lungul examinarii conduita psihiatrului trebuie sa fie concordanta cu necesitatea impusa de specificul bolnavului, fara insa sa depaseasca limita unei tinute demne si sigure.O prea mare familiaritate cu bolnavul sau, dimpotriva, traumatizarea lui printr-o atitudine distanta si rezervata, indeparteaza bolnavul si stinjeneste examinarea.

Bechterev subliniaza importanta tunutei medicului fata de bolnav, spunind: ”Daca un bolnav nu se simte usurat dupa ce astat de vorba cu un medic, inseamna ca nu astat de vorba cu un medic”.

Trebuie sa subliniem si faptul ca primul contact cu bolnavul hotaraste eficacitatea psihoterapiei ulterioare, aceasta fiind o matoda terapeutica general valabila in toata medicina.