Relațiile mecanism de acțiune - efecte terapeutice, mecanism de acțiune - efecte adverse la vitamina B9 ( acidul folic)

INTRODUCERE

Vitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Este cunoscut faptul că majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de organism, deci ele trebuie obținute prin alimentație. Multe vitamine funcționează ca atare sau după o prealabilă biotransformare, formând coenzime ale unor enzime specifice ( biotina, vitaminele A și K, toate vitaminele B inclusiv vitamina B9- acidul folic) [1] .

Acidul folic și derivații săi prezintă un larg interes în biologie și medicină datorită funcțiilor coenzimatice îndeplinite în organism într-o serie de reacții de importanță vitală [2].

Acidul folic participă la formarea timinei și a bazelor purinice din ADN, deci deține un rol fundamental în creșterea și reproducerea celulară. Folat coenzimele sunt derivți ai acidului tetrahidrofolic și reprezintă forma biologic activă a acidului folic. De aici derivă importanța specială a reducerii acidului folic și mai ales aceea a transformarii acidului di-hidrofolic in acid tetrahidrofolic, proces ce se desfașoară în organism sub acțiunea enzimei dihidrofolat-reductaza [1- 3].

Dat fiind rolul derivatilor acidului folic in biosinteza acizilor nucleici si a proteinelor, de un interes deosebit a beneficiat studiul implicatiilor acidului folic in diferite situatii fiziologice (sarcina, copil in crestere etc.) sau patologice (neoplasme, anemii, boli cronice exfoliative ale pielii,malnutriția la bătrîni etc.) [3].

Acidul folic prezintă un spectru larg de acțiune: stimularea eritropoiezei în cazul anemiei microcitare ( în cazul femeilor însarcinate), formează microflora intestinală, ajută la tratarea bolilor cronice ca : gastroenterita, tuberculosa intestinală, ajută la crearea de celule roșii din sînge, ajută la prevenirea fracturilor osoase legate de osteoporoza, funcționarea optimă a nervilor, previne demența inclusiv boala Alzheimer [4].

Capitolul I. Vitamina B9 (Acidul folic)

I.1. Vitamina B9 (Acidul folic)

I.1.1. Structura chimică a vitaminei B9 (acidului folic)

Acidul folic se numește astfel deoarece a fost izolat prima dată din frunzele plantelor (folium-frunza). Se mai numește și acid pteroilglutamic, denumire ce provine din structura sa chimică. Este identic cu vitaminele Bc, B4, M, U, R, Lactobacillus factor, precum și cu cea de Norit eluat factor, pentru că la izolarea sa din produsele naturale se folosește adsorbția pe cărbune Norit (cărbune activ) și eluare cu soluții amoniacale [7].

Acidul folic are o structură complexă, având molecula compusă din trei fragmente:

-un inel pteridinic pe care se găsește grefată o grupare amino în pozitia 2 și o grupare hidroxil în pozitia 4 (2-amino-4-hidroxipteridina);

-un radical al acidului para-amino-benzoic (PABA);

-un rest peptidic rezultat din una sau mai multe (până la 7) molecule de acid glutamic.

Primele două componente constituie acidul pteroic. Prin adăugarea la acesta a celui de-al treilea component (un rest de acid glutamic), se obține acidul pteroil-mono-glutamic (Pte-Glu), derivat la care ne referim atunci când folosim denumirea de acid folic [6,7]

Fig.1. Structura chimica a acidului folic

Structura chimică a acidului folic s-a stabilit inițial prin identificarea compușilor ce rezultă din degradarea sa hidrolitică, în mediul alcalin aerob. În aceste condiții din acidul folic s-a obținut o fracțiune cu funcție aminică aromatică primară, din care prin hidroliza ulterioară se eliberează acidul paraaminobenzoic și acidul glutamic.

A doua fracțiune avea structură pteridinică, era fluorescentă și prezenta caracter acid.

Utilizarea difracției cu raze X a facilitat stabilirea structurii cristaline a moleculei de acid folic dihidratat; acesta are o conformație extinsă cu nucleu pteridinic în poziția ceto. Oxigenul de la carbonul 4 și atomul de azot 10 sunt de aceeași parte a moleculei, legându-se de restul moleculei prin legături de hidrogen [2,6].