Recoltarea Sângelui

Pe lângă puncţia venoasa, se face si prin puncţie capilara si puncţie arteriala, cea arteriala efectuata de medic.

Puncţia capilara se face la adult din pulpa degetului si din lobul urechii, iar la copii mici, din fata plantara a degetului mare (haluce) si din calcai.

Recoltarea sângelui capilar se face pentru următoarele examene hematologice :

- hemo-leucograma

- hemoglobina

- timp de sângerare (T.S.)

- timp de coagulare (T.C.)

- examene parazitologice

- grup sanguin

Pregătirea puncţiei capilare

Materiale necesare : - mânuşi sterile

- ace

- tampoane de vata

- seruri – test sterile

- materiale nesterile : - tava medicinala curata

- camera umeda

- lame uscate, curate, degresate, şlefuite

- pipete Poitean

- soluţie dezinfectanta alcool 90°

Pregătirea psihica a pacientului

- i se anunţa tehnica si va fi rugat sa nu mănânce in dimineaţa recoltării

- va fi aşezat in poziţie şezânda cu mana sprijinita

Execuţie

Pentru puncţia capilara se abordează de obicei, degetul inelar sau mediu de la mana stânga. Se dezinfectează degetul cu alcool de 90°, degetul va fi frecat puternic si prelungit si aşteptam evaporarea alcoolului.

Cu un ac steril, printr-o mişcare brusca înţepam pielea pulpei degetului in partea laterala a extremităţii perpendicular pe straturile cutanate.

Prima picătura de sânge care apare va fi ştearsa cu un tampon uscat. Aşteptam sa se formeze o noua picătura, care se recoltează cu pipeta sau cu coltul unei lame. După recoltarea acestei picături, tamponam locul puncţionării cu un tampon cu alcool.

La extremitatea unei lame se pune picătura recoltata, care are ca diametru de aproximativ 3 – 4 mm. Pe aceasta lama, noi trebuie sa executam un frotiu cat mai corect.

Pe picătura aşezam o lama cu marginile şlefuite in unghi de 45° cu lama pe care este picătura.

Lama şlefuita si înclinata la 45° o tragem păstrând inclinaţie spre capătul lamei orizontale.

Vom căuta ca frotiul sa fie continuu, fără goluri. După efectuarea frotiului, lama se agita uşor pentru uscare. Se etichetează si se trimite la laborator.

Menţionări!

- un frotiu bun este fără goluri si in strat uniform si se executa numai din sânge proaspăt

- pentru examenul ,,in picătura groasa” sângele se recoltează sub forma de picătura groasa, mai voluminoasa

- la fiecare extremitate a lamei, se pun cate 2 – 3 picături cat mai apropiate intre ele

- cu coltul unei lame şlefuite se amesteca picăturile formând cate o pata circulara

- se continua amestecarea picăturilor pana când formează un mic cheag, semn ca s-a produs o defibrinare completa

- picătura groasa se executa pentru punerea in evidenta a plasmodiului malariei

- recoltarea se face in cursul accesului febril când numărul paraziţilor din sânge este mare

Culorile dopurilor de cauciuc ale tuburilor de vacuumtainere in funcţie de analizele cerute

Avantajele sistemului de recoltare a sângelui venos prin acest sistem sunt :

- confortul pacientului

- calitatea probei de sânge

- securitatea personalului medical

Instrucţiuni privind folosirea vacuumtainerelor cu aditivi (anticoagulante, conservanţi, activatori ai coagulării)

- înaintea folosirea vacuumului, acesta va fi lovit uşor chiar pe capac pentru a detaşa de pe pereţii eprubetei sau capacului orice rect de aditivi

- pentru a asigura un raport adecvat sânge – aditiv se umple complet eprubeta lăsând liber doar un mic spaţiu la polul superior

- se evita umplerea forţata cu seringa, deoarece sub presiune se produce hemoliza (hemoliza = distrugerea hematiilor)

- pentru a mixa corespunzător sângele cu anticoagulantul sau conservantul si a evita formarea microtrombilor (cheaguri), se efectuează 5 – 6 mişcări de rotaţie lenta in plan orizontal

- mişcarea prin mişcări rapide, viguroase provoacă hemoliza, adică distrugerea hematiilor si analizele vor avea rezultate eronate

- se va asigura dizolvarea completa a aditivului

- daca se recoltează mai multe probe se agita fără întârziere fiecare proba in parte imediat după recoltare

- eprubetele cu probe de sânge vor fi menţinute in poziţie verticala.