Psihiatrie medico-legală

Particularitatile expertizei medico-legala psihiatrice

Concepte

In practica judiciara, expertiza medico-legala psihiatrica apare mult mai tarziu fata de alte practici expertale. Primul manual de psihiatrie judiciara si sociala, scris pe baze stiintifice, apare in anul 1877, fiind elaborat de medicul primar Alexandru Sutzu. Aceasta activitate ia amploare in ultimii 50 de ani, iar din 1962 capata o orientare moderna.

Boala psihica este inerenta conditiei umane. Ea a putut fi observata datorita normelor de convietuire sociala. Conceptia despre lume si viata a unei societati a influentat conceptia asupra bolii psihice si implicit atitudinea fata de cei bolnavi. Astfel, in perioade dominate de conceptia umanista se remarca o atitudine progresista rationala in timp ce in perioade in care predomina conceptia spirituala, apare o atitudine lipsita de intelegere, irationala si de oprimare a bolnavului psihic.

Diversele definitii ale acestei discipline sunt expresia pozitiei idealiste sau materialiste adoptate de diferiti autori. Guiraud: ,, Obiectul psihiatriei consta intr-o investigatie de ordin psihologic." Henderson&Gillesspie isi insusesc conceptia lui Meyer potrivit careia boala mintala este produsul cumulat al reactiilor psihice defectuoase ale individului la mediul sau.

Freedman, Kaplan si Sadock definesc psihiatria ca fiind stiinta ce studiaza comportamentul uman avand drept obiect accidentele si devierile acestuia si metodele de a-l readuce la normele sociale dorite. Parhon considera obiectul psihiatriei ca fiind studiul fenomenelor psihice morbide legate de activitatea creierului, insistand asupra relatiei cu alte discipline. Alti autori considerau psihiatria ca o disciplina medicala antropologica.

Expertiza medico legala psihiatrica se identifica ca un instrument specific de interventie activa atat in domeniul sanatatii publice, cat si in domeniul apararii ordinii sociale de drept, oferind jaloane si criterii orientative, necesare realizarii politicii de asistenta sanitara preventiva si curativa, asistenta socio psihologica, social juridica si de aparare a persoanei, vietii, sanatatii si drepturilor acesteia.

Componentele expertizei medico-legale

1.Preambulul - aici sunt mentionate numele expertilor, numarul adresei organului care a dispus expertizarea, obiectivele expertizei.

2.Istoricul - are o importanta majora in aceste expertize. De la istoric vor desprinde doua mari criterii de stabilire a discernamantului si anume:

o cu cat o fapta e mai complexa, cu atat in ea s-a investit discernamant mai mult. Este de altfel o relatie direct proportionala intre complexitatea faptei si discernamantul investit.

o din fapta respectiva rezulta motivatia, mobilul, scopul infractiunii respective.

Motivatiile infractiunii pot fi foarte variate. Unele sunt evidente (furt in scop utilitar), alte motivatii sunt absurde, in aparenta fara mobil (sunt destule omucideri facute in urma unor certuri simple sau contradictii in starea de betie).