Patologia sistemului muscular la om

Atrofia musculara

Se manifesta cel mai des in muschii care nu sunt folositi in mod frecvent. Muschii isi micsoreaza dimensiunile si isi pierd din forta. Atrofia musculara poate sa apara in cazul unui atac cerebral, atunci cand anumite grupe de muschi nu mai sunt stimulate corespunzator si se atrofiaza gradat. Un alt exemplu il reprezinta imobilizarea unui membru sau imobilizarea la pat (in cazul persoanelor care sufera de anumite boli), pe termen lung. Atrofia musculara poate fi minimizata prin stimularea electrica directa a muschiului, prin masaj, etc.

Mialgia

Termenul de mialgie defineste durerea musculara si este caracteristica multor dereglari musculare si scheletice. Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi, sau in tot corpul. Mialagia poate fi acuta sau cronica. Printre cauzele sale se numara: leziuni musculare, utilizarea pana la epuizare anumitor grupe musculare, stress, boli autoimune (polimiozitoza, dermatomiozitoza, Lupus, etc), infectii virale, infectii generalizate (influenza, malaria, polio, etc), unele medicamente. Mialagia poate fi un simptom periculos al unor dereglari grave, atunci cand este insotita de simptome precum: ingrasare brusca, respiratii scurte, probleme de deglutitie, paralizie sau slabire musculara, voma, febra.

Platfus

Platfusul apare ca urmare a slabirii muschilor piciorului care constituie curbura talpii. Platfusul este de doua tipuri: flexibil si rigid. Platfusul flexibil este de obicei asimptomatic si nu este dureros. Pentru majoritatea copiilor cu aceasta disfunctie nu este necesar un tratament. Studiile arata ca nu exista nici o legatura intre platfus si aparitia durerilor sau a altor probleme legate de picior, la maturitate. Durerile apar numai in cazuri extreme iar interventiile chirurgicale sunt rareori necesare. Platfusul rigid apare ca urmare a unei dezvoltari anormale a piciorului, de exemplu copilul se poate naste cu o conexiune anormala intre oasele piciorului. Platfusul rigid este mai sever decat cel flexibil, este adesea dureros si necesita tratament.

Hernia

Este o ruptura ce apare intr-o regiune slaba a unui perete muscular si o patrundere a unui organ prin structura sau muschiul care il contine. Exista multe tipuri de hernie. Cea mai comuna este hernia abdominala, cand peretele muscular abdominal este rupt si intestinele patrund prin acesta. Acesta se poate intampla in diferite regiuni ale abdomenului si in functie de locatie hernia poarta nume diferite. Majoritatea formelor de hernie se datoreaza slabirii progresive a peretelui muscular sau, aceasta slabire, este innascuta (congenitala). Printre cauze: presiune crescuta in abdomen (in cazul tusei, ridicarii de greutati, sarcinii, etc), obezitatea, inaintarea in varsta, etc. De cele mai multe ori, hernia se instaleaza brusc. Persoana poate avea senzatia unei arsuri usoare sau o senzatie de greutate in zona lezata. Daca hernia se agraveaza apar si alte simpotome: greata, voma, dureri constante.

Hipertrofia musculara

Defineste marirea si cresterea maesi musculare. Este rezultatul exercitiilor fizice exagerate de tipul bodybuilding. Diametrul fibrei musculare sau marimea sa cresc. Nu are loc o crestere a numarului de celule musculare. Aceasta crestere in circumferinta modifica forta contractiei musculare.

Tetanosul

Este o boala infectioasa, care poate fi fatala. Se caracterizeaza prin spasme ale muschilor striati. Este provocata de Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea unor rani deschise, arsuri, etc. Boala este de fapt cauzata de o toxina a acestei bacterii. C. tetani traieste in sol dar poate fi gasita si in organismul uman, in intestin. Tetanosul apare mai des in regiunile mai calde. In ceea ce priveste transmiterea, tetanosul nu este contagios, ci se transmite doar prin rani deschise prin care bacteria poate patrunde in organism. Printre simptome se numara: intepenirea falcilor si a muschilor abdominali si ai spatelui, contractia muschilor faciali, puls rapid, febra, transpiratie, spasme musculare dureoase in vecinatatea zonei lezate, probleme de deglutitie. In tarile dezvoltate tetanosul este foarte rar, datorita existentei vaccinurilor antitetanos, administarate la copii.

Distrofia musculara

Defineste un grup de boli genetice caracterizate prin atrofia tesutului muscular scheletic. Cauza ramane necunoscuta. Unele forme de distrofie sunt fatale. Cea mai comuna si mai cunoscuta forma de distrofie este distrofia musculara Duchenne, unde muschiul atrofiat este inlocuit de grasime si tesut fibros. Moartea, in acest caz se datoreaza slabirii muschilor respiratori si a muschiului cardiac.

Myastenia Gravis

Reprezinta o slabire progresiva a musculaturii care duce la paralizie, in special la nivelul fetei si gatului. Cauza este necunoscuta dar se considera ca este o boala autoimuna. Boala se poate declansa rapid, cu slabire musculara severa si generalizata, dar de cele mai multe ori simptomele sunt subtile si variabile in etapele initiale. Primul simptom este adesea slabirea muschilor oculari. Boala se poate localiza aici sau poate afecta si alti muschi implicati in vorbire, deglutitie, masticatie, miscarea membrelor, etc. Se presupune ca myastenia gravis este o boala autoimuna, deoarece organismul produce anticorpi impotriva receptorilor pentru acetilcolina (neurortansmitatorul de la placa motorie). Astfel, cu toate ca fibra nervoasa care inerveaza muschiul si celula musculara sunt normale, mediatorul chimic nu mai ajunge la nivelul celulei musculare si muschiul se contracta foarte slab sau deloc.