Paralele între mitoză și meioză

Mitoza

Diviziunea mitotica, diviziunea directa, diviziunea cariochinetica sau pe scurt : mitoza, reprezinta diviziunea celulelorsomatice diploidein urma careia rezulta doua celule diploide perfect identi ce cu celula mama. Acest proces determina cresterea in lungime si grosime a organismelor, dar si reproducerea lor in cazul inmultirii vegetative. La organismele vegetale are loc la nivelul tesuturilor meristeme primare si secundare. Nu prezinta conjugarea cromozomilor omologi, sau fenomenul de crossing over. Mitoza are cinci faze de diviziune: interfaza, profaza, metafaza, anafaza si telofaza.

Interfaza

Faza intermediara intre doua diviziuni mitotice, se numeste interfaza si se caracterizeaza printr-o activitate intensa a nucleului.In aceasta faza nucleul este omogen, nucleoli sunt bine conturati, vizibili la microscop, sntetizand replicativ ADN-ul, ARN-ul si proteinele ce determina structura bicromatidica a cromozomilor.Cromozomii nu sunt inca vizibili datorita faptului ca sunt alungiti in filamente subtiri despiralizati.

Profaza

Faza de pregatire a mitozei se numeste profaza si este caracterizata prin marirea nucleului care catre sfirsitul acestei faze va disparea.La inceputul profazei nucleul este bine conturat si vizibil la microscop, fiind granulat fin datorita cromatinei, continand unul sau mai multi nucleoli si imbracat in membrana nucleara. Granulele de cromatina se condeseaza, formind fire lungi care se incolacesc intr-un spirem. Acesta din urma se condeseaza si se spiraleaza in continuare, apoi incepe sa se scurteze, sa se ingroasesi fragmenteaza intr-un numar diploid de segmente. Catre sfarsitul profazei membrana nucleului se dizolva, segmentele se individualizeaza devenind cromozomi care raman liberi in citoplasma celulei.Nucleoli dispar treptat si apar filamentele fusului de diviziune intr-un numar diploid egal cu numarul de cromozomi existenti in celula.

Caracteristica principala a profazei este dublarea numarului de cromatide, cromozomii initiali ai celulei fiind monocromatidici, astfel asigurandu-se trecerea informatie genetice complecta catre celulele fice ce se vor

Metafaza

Aceasta faza este caracterizata prin formarea placii ecuatoriale a celulei, cromozomii se orinteaza catre ea, iar nucleul si nucleolii nu mai sunt vizibili.

Cromozomii bicromatidici se fixeaza cu ajutorul centromerului pe care-l detin, pe filamentele fusului de diviziune, in zona mediala intr-un singur plan. Prin tratarea cu colchinina, metafaza poate fi blocata, cromozomii fiind ingrosati si bine conturati se coloreaza intens si pot fi numarati in scopul stabiliri unei harti comozomiale, denumita cariograma.

Catre sfarsitul metafazei, fiecare cromozom cliveaza longitudinal, se separa cromatidele surori si apoi se divide centromerul.

Anafaza

Cromatidele surori se orienteaza de o parte si de alta a placii ecuatoriale catre cei doi poli ai celulei devenind cromozomi desine statatori, formand la fiecare pol cate un set diploid de cromozomi monocromatidici. Anafaza se incheie in momentul in care toti cromozomii au ajuns la cei doi poli, cromozomiiscurti separandu-se mai devreme decat cei scurti. Deplasarea cromozomilor se datoreaza contractiilor filamentelor fusului de diviziune.

Telofaza

Se caracterizeaza prin procese opuse profazei.Fusul de diviziune dispare, se refac nucleolii si membrana nucleara. Cromozomii se regrupeaza in doua structuri nucleare la poli celulei, se subtiaza si se despiralizeaza.Are loc decondesarea lor si apare peretele de separare a celulei. La sfarsitul telofazei are loc citochineza, prin despartirea celor doua celule fiice, in care s-a impartit in mod egal citoplasma cu organitele si aparatele celulare ale celulei mama. Aceste celule sunt indentice intre ele si indentice cu celula mama si intra imediat dupa incheierea telofazei in propiile interfaze.