Molarul doi superior

Dintele prezinta in organismul uman structura biologica cu cel mai mare grad de mineralizare (96 -97%) motiv pentru care acesta prezinta o stabilitate deosebita.

Eruptia dentara este un fenomen fiziologic complex cu o importanta majora asupra dezvoltarii intregului aparat dentar.Aceasta incepe la varsta de 6 luni cu incisivul central inferior temporar pana la varsta de 2 ani si jumatate cand erupe ultimul dinte temporar, urmata de eruptia dintilor permanenti la varsta de 6 ani cu primul molar inferior si se incheie in mod normal la varsta de 16- 25 de ani cu eruptia molarului de minte.

Molarul doi superior este dintele situat in pozitia a saptea pe hemiarcadele superioare, distal de primul molar. Prezinta numeroase elemente morfologice cu acesta, insa mai reduse dimensional.Este un dinte aproape la fel de puternic ca molarul 1. Sistemul de notare este international:1-7(drept), 2-7(stang) si american: 2(drept), 1-5(stang).Eruptia are loc in jurul varstei de 12 ani si decurge fara complicatii.In cazul in care molarul prim a fost extras pana la aceasta varsta, molarul secund erupe basculat spre mezial, cu repercursiuni asupra ocluziei.Dimensiunile medii ale molarului sunt urmatoarele:

- inaltimea coroanei:7 mm,

- inaltimea radacinii:12 mm,

- diametrul coronar M-D:9 mm,

- diametrul coronar V-P:10,5-11,5 mm.

Numarul lobilor de dezvoltare este de 4 (2 spre vestibular si 2 spre palatinal). Mai rar exista varianta cu 3 lobi de dezvoltare repartizati 2 vestibulari si 1 palatinal.

Coroana molarului doi superior are o forma asemanatoare cu cea a primului molar dar este mult mai aplatizata în sens M-D decat acesta, pastrandu-si,totusi, pe sectiune forma romboidala. Santurile interscuspidiene sunt mai superficiale. Uneori în locul fosetei distale,care este foarte redusă ca dimensiuni, putem gasi un simplu santulet. Fata ocluzala are cuspizii D-V si D-P mult mai mici. De multe ori cuspidul D-P este foarte redus dand senzatia ca este pe cale de disparitie. Acest lucru face ca jumatatea distala a fetei ocluzale sa fie mult mai mica decat cea meziala. Creasta oblica de smalt este foarte redusa ca dimensiuni si de multe ori chiar lipseste. Nu prezinta tuberculul lui Carabelli.