Prin insuficienta aortica (I. A. ) se intelege refluarea sangelui din aorta in ventriculul stang in timpul diastolei, ca urmare a inchiderii incomplete a orificiului aortic.
Reumatismul poliarticular acut este cauza frecventa a I. A. Leziunea valvulara apare timpuriu in cursul acestei boli. Sifilisul este intalnit din ce in ce mai rar in etiologia I. A. cand sifilisul este in cauza, I. A. coexista cu leziuni ale aortei si ale orificiilor coronariene.
I. A. congenitala se intalneste: in bicuspidia aortica asociata cu coarctatia de istm aortic sau in cazul supraadaugarii la aceasta anomalie a unei endocardite bacteriene. I. A. poate aparea in sindromul Marfan (distrofie a tesutului conjunctiv), ca urmare a unui anevrism al sinusului Valsalva sau a unui anevrism disecant al aortei. De asemenea, I. A. este gasita si in sindromul Hurler (depunerea de substante polimucozaharide la nivelul sigmoidelor). In cazul aortei disecante, I. A. este frecventa. In ateromatoza I. A. este datorita atat dilatatiei aortei initiale, cat si leziunilor ateromatoase valvulare. In I. A. prezenta si in unele cazuri de spondilartrita anchilopoietica, leziunea valvulara este determinata de placile fibroase depuse la acest nivel si pe o mica distanta a aortei initiale. I. A. traumatica poate fi provocata de traumatisme ale toracelui. Endocardita bacteriana instalata pe fondul unui aparat valvular aortic indemn poate produce o I. A. Dilatarile importante ale ventriculului stang, intalnite mai ales in cadrul unor hipertensiuni arteriale severe sau al unor paroxisme de hipertensiune, conduc la aparitia I. A. functionale.
In I. A. refluarea diastolica este urmarea alterarilor valvulei aortice, sau a dilatarii aortei sau a inelului orificial. Gradul refluarii depinde de importanta deteriorarii valvulare, de starea miocardului si a infundibulului aortic, acesta din urma avand rol in inchiderea orificiului aortic.
In I. A., volumul sistolic total al ventriculului stang este alcatuit din volumul sistolic efectiv si volumul refluat. Marimea volumului refluat depinde de suprafata orificiului de refluare, de durata diastolei si diferenta de presiune dintre aorta si ventriculul stang.
Tahicardia scazand durata diastolei, reduce volumul de sange refluat, constituind astfel un mecanism de compensare. In cursul diastolei ventriculul stang primeste volumul de sange normal care vine din atriul stang, la care se adauga volumul de sange refluat. Daca ventriculul stang se gaseste in faza de compensare, el reuseste sa ejecteze un volum de sange sistolic total crescut fata de cel normal (volumul de sange primit din atriul stang plus volumul regurgitat). Cresterea volumului de sange telediastolic (sfarsitul diastolei) duce la alungirea fibrelor miocardice, care, conform, legii lui Starling, sporeste energia contractiei ventriculului stang.
In felul acesta, cresterea suprafetei peretelui ventricular permite acestuia sa ejecteze acelasi volum de sange, cu o scurtare mica a fibrelor. Fibrele alungite insa ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
