- Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae si sunt clasificate in 3 tipuri: A, B si C, pe baza diferentelor antigenice majore. - In plus exista diferente semnificative in organizarea genetica, structura, gazde, caracteristici clinice si epidemiologice - Nomenclatura standard include: - tipul de virus, - locul izolarii initiale, - numerotarea tulpinii, - anul de izolare - Ex: v. gripal A/Porto Rico/8/34. Caracteristici morfologice - Virusul are un diametru de 80-120nm si este un virus cu anvelopa care prezinta la suprafata proiectii scurte sau spiculi. - Pot exista ca particule sferice sau filamentoase (mai ales pentru tulpinile nou izolate). Particulele filamentoase pot avea pina la 40 nm lungime. - La v. gripal A au fost identificate 8 proteine structurale. - Spiculii sunt glicoproteine reprezentate de hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA). - Prelungirile sub forma de bastonas sunt HA. Situsurile antigenice si pentru legarea de celule sunt localizate la capatul globular al moleculei. - NA este o enzima care catalizeaza scindarea ac. sialic terminal din glicoproteinele care contin ac. sialic. NA este dispusa ca o ciuperca. Situsul activ este localizat in palaria ciupercii. - Au fost descrise la v. gripal A cel putin 15 HA distincte antigenic si 9 NA distincte. - A treia proteina de membrana M2 este prezenta in cantitate mica la niv. anvelopei (numai la v. gripal A). - In interiorul anvelopei se afla matricea, sau proteina M1, care confera stabilitate virionului. - In interior se gasesc 8 segmente distincte de nucleocapsida. - Fiecare nucleocapsida este alcatuita dintr-un segment unic de ARN asociat intim cu nucleoproteina virala (NP), cu 3 proteine polimeraze legate la un capat. - In celulele infectate au fost identificate inca doua proteine nestructurale : NS1 si NS2. EPIDEMIOLOGIE a). Impactul bolii - Gripa este asociata cu un exces de morbiditate si mortalitate, exprimata printr-un exces de pneumonii si spitalizari asociate cu gripa si un numar crescut de decese in timpul epidemiilor. - Aceste evenimente ating maximum iarna si scad in vara. - In general nivelul de mortalitate crescuta apare in anii cind predomina v. gripal A (H3N2), dar si v. gripal B si v. gripal A (H1N1) pot fi asociate cu mortalitate in exces. - Ratele de atac sunt in general mari la tineri, in timp ce mortalitatea este mare la batrini. - Excesul de morbiditate si mortalitate este mare la persoanele cu conditii medicale la risc (adulti si copii cu boli cardio-vasculare si pulmonare, boli metabolice cronice, disfunctie renala, hemoglobinopatii sau imunodeficiente). - Gripa poate determina boala mai severa si cu simptome prelungite la cei cu infectie HIV. b). Gripa epidemica este o izbucnire de gripa care afecteaza un oras sau o tara. - Epidemia cu v. gripal A are un patern caracteristic: incepe abrupt, atinge maximum in 2-3 saptamani si dureaza 5-6 saptamani. - Cresterea numarului de copii cu boli respiratorii febrile este primul indicator de gripa. - Izbucnirea la copii este repede urmata de aparitia unor boli "gripa-like" la adulti. - Urmatorul eveniment este cresterea internarilor cu pneumonii, exacerbari ale BPOC, laringita si insuficienta cardiaca congestiva. - Creste absenteismul scolar si industrial (sunt indicatori tardivi de gripa). - Rata de atac este de 10-20%, dar in anumite grupuri populationale sau grupe de varsta ratele de atac ating valori de 40-50%. - Factorii care conduc la incetarea izbucnirii de gripa sunt inca neclari (se intrerupe cu mult inainte ca toate persoanele susceptibile sa fie afectate). - In climat temperat, epidemiile apar in lunile de iarna (octombrie-> aprilie, in emisfera nordica), in timp ce la tropice apar pe tot parcursul anului (in anotimpul rece apar conditii care favorizeaza multiplicarea si/sau raspandirea virusului). - Multi ani s-a notat ca in timpul unei epidemii de gripa, o singura tulpina de v. gripal este prevalenta si celelalte virusuri respiratorii diminua in frecventa sau dispar. - In ultimii ani s-a recunoscut ca 2 tulpini ale aceluiasi subtip sau doua subtipuri diferite pot circula simultan. - S-au demonstrat izbucniri concomitente cu vv. gripale A si B sau A si VSR. - La sfarsitul epidemiei de gripa dintr-un sezon se constata o crestere usoara a cazurilor determinate de o tulpina noua, adesea cu valoare predictiva asupra tulpinii care va circula in sezonul urmator. c). Gripa pandemica: izbucniri severe care progreseaza rapid si cuprind toata lumea, asociate cu emergenta unui nou virus, fata de care populatia nu prezinta imunitate. - Se caracterizeaza printr-o transmitere rapida, aparitia de imbolnaviri in afara sezonului, rate mari de atac la toate grupele de varsta, niveluri mari de mortalitate la adultul tanar (sanatos). - Intervalul dintre pandemii este variabil, greu predictibil.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.