Examen epidemiologie și asistență primară a stării de sănătate

Extras din referat Cum descarc?

I.PARTEA GENERALA: DEFINITIA SI ETAPELE INVESTIGATIEI EPIDEMIOLOGICE
Investigatia epidemiologica reprezinta procedura prin intermediul careia se identifica agentul cauzal al unei afectiuni de sanatate, cat si circumstantele in care aceasta va aparea. Scopul investigarii unei epidemii este de a solutiona epidemia, minimalizand riscul de transmisie, cat si intelegerea bolii din punct de vedere stiintific. Practic, o investigare epidemiologica aplica urmatoarele intrebari: Cine/Ce? Cum? In ce conditii? Unde? Deci, se va ocupa cu identificarea cauzei bolii, mecanismului patogen, a zonelor de de raspandire si a modalitatilor de prevenire.
Investigarea unei epidemii implica mai multe etape, care uneori se pot desfasura chiar si simultan: 
-  investigatiile preliminare;
-  identificarea cazurilor;
-  adunarea si analiza datelor;
-  implementarea masurilor de control;
-  campania de informare;
-  urmarirea.
INVESTIGATIILE PRELIMINARE: Se va suspecta epidemia, astfel se vor analiza primele cazuri suspecte si se va confirma sau nu epidemia. Se vor formula diferite teorii cu privire la sursa si la modalitatea de raspandire a bolii, astfel se vor lua primele masuri pentru evitarea raspandirii bolii. Odata ce epidemia este confirmata este necesara investigarea epidemiologica a acesteia. In cadrul acesteia se va formula definitia epidemiei in cauza, specificandu-se agentul etiologic, modalitatea de transmitere si modul in care se manifesta boala. 
IDENTIFICAREA CAZURILOR: O etapa foarte importanta este reprezentata de identificarea si supravegherea cazurilor. Exista mai multe modalitati de supraveghere a cazurilor, insa cea mai cunoscuta este raportarea efectiva a acestora in cadrul sistemului de sanatate. Analiza datelor rezultate in urma acestui proces ofera informatii pretioase cu privire la evolutia bolii, daca numarul de cazuri este in crestere sau daca este in scadere. 
ANALIZA DATELOR: Dupa identificarea cazurilor este necesara caracterizarea acestora in functie de timp, loc si persoana. In cazul unor epidemii de o contagiozitate severa trebuie sa se analizeze in cadrul investigatiei epidemiologice contactii cazurilor pentru a se limita raspandirea bolii. Avand in vedere si situatia actuala, putem observa cat de important este acest aspect, privind ancheta epidemiologica a tuturor contactilor persoanelor confirmate COVID-19, foarte multe focare fiind cauzate de persoane care nu au recunoscut contactul cu cineva infectat sau calatoria intr-o zona puternic afectata. 
MASURI DE CONTROL, CAMPANII DE INFORMARE, URMARIREA: In urma analizei datelor privind cazurile de pacienti, modul de raspandire al bolii, perioada de incubatie (unde este cazul), manifestarile bolii, etc. se vor lansa diferite ipoteze explicative, iar pe baza acestor teorii se vor construi masuri de control ale epidemiei. Aceste masuri de control au la baza cei mai importanti factori: agentul etiologic si modalitatea de transmitere, pe baza acestora impunandu-se diferite restrictii si diferite modalitati de gestionare a situatiei, atat in spitale, cat si in viata cotidiana. Este foarte importanta informarea oamenilor in aceste situatii si responsabilizarea acestora pentru a se stopa pe cat de mult posibil raspandirea epidemiei, astfel se vor realiza campanii de informare si va fi necesara urmarirea constanta a cetatenilor si a situatiei din sistemul de sanatate.
II.PARTEA SPECIALA: Investigarea epidemiologica aplicata noului Coronavirus.
Coronavirusul este un agent patogen care cauzeaza in principal boli respiratorii si intestinale. Intreaga particula este asemanata cu o coroana de imparat, de aici venind si denumirea. Coronavirusul, pe langa oameni, poate infecta si multe mamifere: porci, vaci, pisici, caini, camile, lilieci, soareci. Pana la data de 7 ianuarie 2020 au fost cunoscute doar 6 tipuri de coronavirus, 4 dintre acestea provoacand simptome respiratorii usoare, iar celelalte 2 provoaca boli respiratorii grave- Sindromul respirator acut sever, SARS si Sindromul respirator din Orientul Mijlociu, MERS. Noul coronavirus este diferit de aceste 6 tipuri.
La 31 decembrie 2019, Comisia Municipala de Sanatate din Wuhan, provincia Hubei, China, a raportat un grup de cazuri de pneumonie care ar fi avut legatura cu cea mai mare piata de animale exotice din Wuhan. Au fost identificate 27 de cazuri, dintre care 7 in stare grava, iar celelalte cazuri erau stabile. Manifestarile clinice identificate au fost febra, cativa pacienti au acuzat dificultati de respiratie, iar radiografiile toracice au prezentat leziuni infiltrative la nivelul plamanilor. Initial, in urma investigarii epidemiologice s-a constatat ca este vorba despre o pneumonie virala si nu a fost identificata nicio transmisie evidenta de la persoana la persoana, in plus nicio persoana din cadrul personalului medical nu a fost infectata. 
La 7 ianuarie 2020 a fost detectat un nou coronavirus in laborator si a fost obtinuta intreaga secventa a genomului virusului. Identificarea agentului patogen a fost realizata prin intermediul secventierii genomice, detectarii acidului nucleic si a altor metode folosite pentru efectuarea de testari din lichidul de lavaj alveolar, din probele de exsudat faringian si din probele de sange. A urmat identificarea perioadei de incubatie a virusului, aceasta fiind de 5-6 zile, cu un interval de 1-14 zile. Un studiu a raportat faptul ca 97.5% vor avea primele simptome in aproximativ 11.5 zile. S-a demonstrat faptul ca unele persoane pot fi purtatori silentiosi, fiind asimptomatice , iar diametral opus altele pot avea simptome foarte grave, necesitand intubare oro-traheala. S-au identificat persoanele cu risc: persoanele varstnice, persoanele cu patologii asociate si femeile gravide. S-a constatat modalitatea de transmitere si anume prin intermediul aerosolilor. 
Cazurile au inceput sa creasca, la 20 ianuarie 2020 fiind consemnate 295 de cazuri si 4 decese, urmand ca peste aproximativ o luna, la 22 februarie sa se confirme primul focar de COVID-19 in regiunea Lombardia, Piemont si Veneto, Italia. Astfel, a izbucnit epidemia si in statele din UE/SEE si Marea Britanie, ulterior si in Statele Unite ale Americii. Incepand cu 31 decembrie 2019 si pana la 22 aprilie 2020 au fost confirmate 2.524.812 cazuri de COVID-19 si 177.780 decese la nivel mondial. Dintre acestea 988.241 au fost confirmate in UE/SEE si Marea Britanie, inclusiv 105.064 de decese.

Fisiere in arhiva (1):

 Examen epidemiologie si asistenta primara a starii de sanatat.docx

Bibliografie

-  Brumboiu MI, Bocsan IS, Hatu G. Epidemiologie si asistenta primara a starii de sanatate; Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2012.
-  Brumboiu MI, Tzaneva V, Dinescu SN, Hatu G, Manole FI, Precob LM, Stoicescu FR, et al. Metode epidemiologice pentru practica de asistenta medicala; Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2014.
-  Drugan T. Metodologia cercetarii stiintifice medicale. Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu"; 2017.
-  Wuhan City Health Committee (WCHC). Wuhan Municipal Health and Health Commission's briefing on the current pneumonia epidemic situation in our city 2019. Available from: http://wjw.wuhan.gov.cn/front/web/showDetail/2019123108989
-  News X. Experts claim that a new coronavirus is identified in Wuhan. Available from: http://www.xinhuanet.com/2020-01/09/c_1125438971.htm
-  R. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom. Bazele Epidemiologiei; Editura ALL EDUCATIONAL S.A., Bucuresti, 1997.