Drogurile Aduc Moartea

Despre droguri

Cum au aparut

Tentaţia de a ajunge la stari de euforie işi are rădacina în timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor şi a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace şi halucinogene (cânepa indiană).

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de ştiinţă în anumite situaţii limită cum au fost de regula războaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste în regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Aşa au luat nastere substanţele excitante - droguri in forma primară. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de răni. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrată în mod repetat duce foarte repede la dependenţa fizică si psihică. S-a cautat un inlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care inţial se credea ca nu da dependenţă aşa de mare ca morfina. În realitate, dependenţa de heroină este de şapte ori mai mare decât cea de morfină. Dupa primul razboi mondial, aceste substanţe au început sa fie consumate în toată lumea. Până la sfarşitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, în timp, a dus la profituri enorme scoase în afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piaţa neagra. Flagelul comerţului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud şi Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere, câştigandu-se astfel sume fabuloase.

Drogul e o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea). Sindromul de abstinenţă se manifestă după oprirea administrării drogului la câteva ore şi este o expresie a dependenţei fizice, prin simptome şi semne care pot fi chiar periculoase pentru viaţa pacientului. Multe dintre ele sunt inverse faţă de reacţia la drogul respectiv şi este mai grav pentru toxicele cu efect intens şi de scurtă durată cum este heroina. Sindromul de abstinenţă poate duce la moarte.

I. 2 Tipuri de droguri

Alcoolul – este o substanta lichidă obţinută prin fermentarea fructelor, legumelor sau grânelor. Este tipul de drog cel mai folosit la ora actuală în toata lumea.

Efecte: ►psihice: reduce inhibiţia; determină o stare de relaxare şi bună dispoziţie; lipsa de concentrare; slabirea judecaţii; pierderea autocontrolului.

►fizice: tulburari respiratorii şi cardiace; afectează reflexele şi coordonarea motorie; sporeşte riscul bolilor de ficat (in special ciroza); in cantitati mari: pierderea cunoştintei, coma şi chiar moarte.

Cafeina-este unul din drogurile cu cea mai largă raspandire; se gaseşte în cafea, ceai, cacao, bauturi răcoritoare (cola), ciocolată şi chiar unele medicamente.

Efecte:►psihice: stimulează activitatea intelectuală; în cantitaţi mari: iritabilitate, anxietate; ►fizice: tremuraturi ale mâinilor; scaderea apetitului; insomnii; tulburări gastrice; creşterea tensiunii arteriale; afecţiuni ale inimii; afecţiuni renale.

Tutunul-se obţine prin uscarea, tocarea şi prelucrarea frunzelor de tutun.

Efecte: ►fizice:-ameţeli, greţuri şi chiar vărsaturi; bronşite; cancer, ulcer; afecţiuni respiratorii, ►psihice:-senzaţie de calmare, de concentrare; relaxare; circulatorii, cardiatice; arteroscleroza.

Marijuana- este un amestec verde - cenuşiu preparat din frunzele, tulpina şi seminţele uscate şi mărunţite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepă). Haşiş este obţinut din aceeaşi plantă şi există sub formă de răşină (care variază la culoare de la galben la maro-închis şi negru) sau de ulei vâscos. Cel mai adesea marijuana este fumată din ţigări răsucite manual. Poate fi însă fumată şi din pipe obişnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apă (water pipes). Unii utilizatori o fumează din ţigări obişnuite, înlocuind tutunul din ele cu marijuana şi amestecând-o şi cu alte substanţe stupefiante (ex.: crack). Marijuana poate fi consumată şi sub formă de infuzie (ceai) sau amestecată în mâncăruri sau prăjituri (engl. cookies). În unele ţări este permisă utilizarea marijuanei în scopuri medicale, mai ales în tratamentul cancerului, al SIDA şi al glaucomului.

Este cunoscut faptul ca multe dintre persoanele bolnave de SIDA îşi pierd pofta de

mâncare, ori este foarte important pentru ele să îşi păstreze o greutate corporală adecvată.